Competence conflict over annulment of central authority’s rejection of EU-funded photovoltaic financing applications

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată sub număr de dosar x/2021 pe rolul Tribunalului Vrancea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. N. au formulat, în contradictoriu cu pârâta Admnistraţia Fondului Pentru Mediu (A.F.M.), prin reprezentant legal au solicitat anularea tuturor actelor administrative emise de către pârâtă cu ocazia respingerii cererilor de finanţare şi ale contestaţiilor administrative indicate în cererea precizatoare aflată la fila x şi urm dosar şi obligarea pârâtei la aprobarea cererilor de finanţare, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 254 din data de 26 mai 2021 Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a declinat cauza privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, spre competentă soluţionare Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut pentru pronunţarea acestei sentinţe că actele administrative a căror anulare au solicitat-o reclamanţii, reprezintă acte adminstrative emise de o autoritate publică centrală şi faţă de prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, competenţa materială pentru soluţionarea unor astfel de cereri cade în sarcina Curţii de Apel.

2.2. Prin sentinţa nr. 251 din 25 noiembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompeţenţei materiale a instanţei invocată din oficiu. A declinat competenta de soluţionare a cauzei privind acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu in favoarea Tribunalului Vrancea, secţia a II - a civilă.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

A reţinut, în esenţă pentru pronunţarea acestei soluţii că, potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, că legiuitorul a reglementat pentru stabilirea competentei materiale în judecarea în fond a cauzelor criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului atacat în sistemul autoritatilor publice şi criteriul valoric, acesta din urma fiind aplicabil în cauzele care au ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora; a observat ca finanţarea în cadrul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţional, se face şi din fondurile Uniunii Europene, că litigiul are ca obiect finanţare din fondurile Uniunii Europene, competenţa instanţei de contencios administrativ fiind determinată potrivit criteriului valoric.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că, prin cererea dedusă judecăţii, reclamanţii au învestit instanţa cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prin care solicită anularea tuturor actelor administrative emise de Administraţia Fondului pentru Mediu emise pentru respingerea cererilor lor de finanţare şi ale constestaţiilor formulate de aceştia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,,(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1)".

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în principal anularea actului administrativ prin care Administraţia Fondului Pentru Mediu a respins cererile de finanţare nerambursabilă formulate de reclamanţi şi obligarea Administraţiei Fondului Pentru Mediu la aprobarea cererilor de finanţare nerambursabilă, Înalta Curte reţine că litigiul nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, ori sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Litigiul priveşte un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, astfel încât, în raport cu disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Galaţi este competentă să soluţioneze prezenta cauză.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.