Competence jurisdiction for administrative concession execution disputes: civil vs. administrative courts under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti sub numărul x/2020, reclamanta S.C. A. S.R.L., CUI x, prin reprezentant legal B., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Petreşti, a formulat cerere în pretenţii ca urmare a denunţării contractului de concesiune cu nr. x/28.06.2017 prin acord, solicitând restituirea prestaţiilor pe care le evaluează după cum urmează: suma de 9.600 RON achitată către pârâtă cu titlu de chirie şi cheltuieli renovare spaţiu, suma de 10.000 RON beneficiu nerealizat, dat fiind că rezoluţiunea a fost datorată tocmai imposibilităţii de realizare a contractului de concesiune din culpa exclusivă a pârâtei. Solicită şi cheltuieli de judecată.

Cauza a fost declinată de la Judecătoria Găeşti, potrivit sentinţei nr. 397/09.06.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020 la Tribunalul Dâmboviţa.

Prin sentinţa nr. 293 din data de 26.03.2021 Tribunalul Dâmboviţa a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Petreşti, prin primar.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii, cu consecinţa admiterii acţiunii, invocându-se cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.., calea de atac fiind înregistrată pe rolul secţiei a II-a civilă a Curţii de Apel Ploieşti.

La termenul de judecată din data de 13.10.2021, instanţa de recurs, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei sale materiale.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin încheierea de şedinţă din 13.10.2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin reprezentant legal B., împotriva sentinţei nr. 293 din data de 26.03.2021 pronunţate de Tribunalul Dâmboviţa, în contradictoriu cu intimata pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Petreşti, prin primar în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie a apreciat că raportat la temeiul pretenţiilor reclamantei, reprezentat de contractul de concesiune nr. x/2017, încheiat la data de 28.06.2017, sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 54/2006, act normativ în vigoare la data de încheierii contractului, fiind evidenţiat conţinutul art. 66 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 54/2006, precum şi cel al art. 330 din O.U.G. nr. 57/2019.

2.2. La data de 20 octombrie 2021, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, iar prin decizia nr. 1362 din 02 noiembrie 2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenta funcţională a SCAF, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea secţiei a II-a civilă.

A constatat ivit conflictul negativ de competenta a suspendat soluţionarea cauzei şi a dispus înaintarea cauzei la ICCJ pentru soluţionarea conflictului. În motivarea acestei hotărâri, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti a apreciat în esenţă că, pentru stabilirea competenţei funcţionale în soluţionarea recursului, au aplicabilitate prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, text de lege ce conferă competenţă instanţelor de drept comun pentru soluţionarea litigiilor ce vizează modalitatea de executare a contractelor administrative.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte obiectul cauzei dedusă judecăţii constată că reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat o cerere în pretenţii ca urmare a denunţării contractului de concesiune cu nr. x/28.06.2017 prin acord, încheiat cu UAT Comuna Petreşti solicitând restituirea prestaţiilor pe care le evaluează după cum urmează: suma de 9.600 RON achitată către pârâtă cu titlu de chirie şi cheltuieli renovare spaţiu, suma de 10.000 RON beneficiu nerealizat, dat fiind că rezoluţiunea a fost datorată tocmai imposibilităţii de realizare a contractului de concesiune din culpa exclusivă a pârâtei.

În condiţiile în care obiectul acţiunii vizează aspecte ce ţin de modalitatea de executare a contractului de concesiune nr. x/28.06.2017, Înalta Curte constată că pentru stabilirea competenţei materiale şi funcţionale a instanţelor ce pot fi investite cu asemenea litigii, prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 sunt clare.

Astfel, conform textului de lege enunţat mai sus: "Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun."

Având în vedere că, în cauză nu se discută aspecte ce ţin de fazele premergătoare ale contractului administrativ, ori aspecte legate de încheierea acestuia, ori de anularea sa în condiţiile în care contractul respectiv a fost denunţat, nu se poate reţine că instanţa de contencios administrativ are competenţă să soluţioneze prezenta cauză.

Cum în speţă, se urmăreşte recuperarea unui prejudiciu în urma denunţării unilaterale a contractului de concesiune nr. x/28.06.2017, litigiul priveşte aspecte ce ţin eminamente de modalitatea în care s-au executat obligaţiile contractuale de către părţi şi astfel, în raport de prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 în soluţionarea unui astfel de litigiu, competenţa revine instanţelor de drept comun, respectiv, instanţei civile.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Petreşti prin Primar în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.