Inadmissibility of legality exception against normative administrative act under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Evoluţia litigiului şi obiectul cererii care a condus la investirea Înaltei Curţi cu cererea de recurs

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 28 mai 2014 sub nr. x/2014, reclamanta A. a chemat în judecată Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, solicitând instanţei să anuleze dispoziţia nr. 690 din 14.03.2014 emisă de către Inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj prin care a fost sancţionată disciplinar cu "diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 15% pe o perioadă de 3 (trei) luni" şi decizia nr. 1990 din data de 14.04.2014 emisă de către Inspectorul General al Poliţiei Române, prin care a fost înlocuită sancţiunea disciplinară a "diminuării drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 15% pe o perioadă de 3 (trei) luni", cu sancţiunea "mustrării scrise"; s-a solicitat obligarea instituţiilor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 2098 din data de 29 septembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2014, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj şi Inspectoratul General al Poliţiei Române cu sediul în municipiul Bucureşti, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa de recurs, la termenul din 17.06.2015 a invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului MAI nr. 400/2004 conceptând şi citând în cauză emitentul actului MAI şi acordând termen pentru dezbateri cu privire la excepţie.

2. Hotărârea instanţei de recurs cu privire la excepţia de nelegalitate

Prin decizia nr. 2658/2015 din data de 2 septembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de nelegalitate a Ordinului 400/2004 emis de Ministrul Afacerilor Interne şi a constatat nelegalitatea Ordinului MAI nr. 400/2004.

A admis recursul formulat de reclamanta A., împotriva sentinţei nr. 2098 din data de 29.09.2014 pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul nr. x/2014.

A casat în tot sentinţa recurată şi in rejudecare admite contestaţia.

A dispus anularea Deciziei nr. 1990/14.04.2014 emisa de Inspectorul General al IGPR, precum şi a Dispoziţiei nr. 690/2014 emisa de către Inspectorul Şef al IPJ Gorj şi a obligat pe pârâţii IGPR şi IPJ Gorj la 2050 RON cheltuieli de judecata către reclamanta.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 2658/2015 din data de 2 septembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, referitoare la soluţionarea excepţiei de nelegalitate a declarat recurs Ministerul Afacerilor Interne, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva unor critici de nelegalitate circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi în rejudecarea cauzei să respingă excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 400/2004 emis de Ministrul Afacerilor Interne, ca inadmisibilă

În dezvoltarea recursului promovat recurentul a susţinut că hotărârea de fond a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că instanţa a considerat în mod greşit, în raport de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 că Ordinului 400/2004 emis de Ministrul Afacerilor Interne este un act administrativ individual. Recurentul a precizat că acest ordin are caracterul unui act administrativ normativ cu aplicabilitate generală, considerente pentru care excepţia de nelegalitate invocată din oficiu faţă de acesta este inadmisibilă.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză, deşi a fost legal citat şi i-a fost comunicată cererea de recurs, intimata-reclamantă A. nu a formulat întâmpinare.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată în raport de criticile invocate de recurentul-pârât, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul Ministerului Afacerilor Interne este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Înalta Curte în ceea ce priveşte critica soluţiei privitoare la admisibilitatea excepţiei de nelegalitate a Ordinului nr. 400/2004 apreciază că aceasta este întemeiată din perspectiva textului de lege aplicabil şi a caracterului actului vizat de această excepţie.

Potrivit art. 4 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 554/2004 "(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

(…)

(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege".

Aşadar, excepţia de nelegalitate, după cum este reglementată de dispoziţiile legale citate, permite, în cadrul unei proceduri simple, cercetarea legalităţii unui act administrativ invocat pe cale de excepţie în cadrul unui proces pornit pentru alte motive decât cele ce vizează anularea respectivului act.

Înalta Curte reţine că, pentru invocarea acestei excepţii, este nevoie să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:

- excepţia de nelegalitate trebuie să se refere la verificarea legalităţii unui act administrativ;

- excepţia trebuie să aibă ca obiect un act administrativ unilateral cu caracter individual;

- este necesară existenţa unui proces pe rolul instanţei judecătoreşti, fie civil, fie penal, fie comercial, indiferent în ce fază se află acesta fond, apel sau într-o cale extraordinară de atac.

- actul administrativ care face obiectul excepţiei de nelegalitate să depindă soluţionarea litigiului în fond.

Înalta Curte, în dezacord cu opinia instanţei de recurs care a soluţionat pe fond excepţia de nelegalitate, constată că Ordinul nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al poliţiştilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor, emis de Ministrul Afacerilor Interne reglementează principiile, termenele şi condiţiile în care se desfăşoară procedura cercetării prealabile în cazul poliţiştilor, despre care există indicii că ar fi comis fapte care pot constitui abateri disciplinare, recompensele şi sancţiunile care se acordă, respectiv se aplică, acestora, activitatea consiliilor de disciplină, precum şi aplicarea şi contestarea sancţiunilor.

Este fără dubiu natura de act administrativ normativ a Ordinului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al poliţiştilor din Ministerul Afacerilor Interne, al cărui obiect de reglementare îl constituie stabilirea concretă a cadrului şi procedurilor privitroare la recompensarea şi răspunderea disciplinară a poliţistilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Dispoziţiile legale din actul normativ contestat conţin reglementări de principiu cu caracter abstract, în vederea aplicării lor unui număr nedeterminat de persoane, stabilind faptul că aceste norme se aplică poliţiştilor care lucrează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, în mod greşit a reţinut prima instanţă investită cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate că, Ordinul MAI nr. 400/2004 se adresează unui subiect determinabil şi anume personalului din cadrul MAI, neproducând efect "erga omens".

Înalta Curte în dezacord cu raţionamentul primei apreciază că Ordinul nr. 400/2004 instituie o serie de norme cu caracter de generalitate, impersonale şi care se aplică perpetuu. Astfel, acest act administrativ are caracterul unui act normativ care instituie reguli generale şi obligatorii unei categorii largi de persoane având ca scop aplicarea corectă a legii.

Aşadar, apreciind că Ordinul MAI nr. 400/2004 are caracterul unui act administrativ normativ, raportate la interpretarea art. 4 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că legiuitorul exceptează expres actele administrative normative, de la controlul de legalitate pe calea procedurii de soluţionare a excepţiei de nelegalitate, considerente pentru care, o atare excepţie de nelegalitate este inadmisibilă.

Faţă de toate considerentele expuse anterior, fiind identificat în speţă motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 544/2004, va admite recursul declarat de recurentul Ministerul Afacerilor Interne şi, în consecinţă, va respinge decizia recurată şi în rejudecare va respinge excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 400/2004 emis de Ministrul Afacerilor Interne, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei nr. 2658/2015 din data de 2 septembrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte decizia recurată şi în rejudecare respinge excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 400/2004 emis de Ministrul Afacerilor Interne, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.