Court employee’s abandonment of salary-grading appeal upheld, first-instance judgment annulled
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice took note of the claimant’s abandonment of the claim and annulled the first-instance judgment (Civil Sentence No. 5225/2018 of the Bucharest Court of Appeal), with the decision being final; thus, the claimant prevailed by discontinuing the litigation, and the annulled judgment is no longer in force. The underlying dispute was an administrative-law challenge by a court employee against a decision of the president of the Craiova Court of Appeal and a ruling of its management board regarding salary grading, specifically seeking recalculation of base salary and allowances (risk, neuropsychic overload, confidentiality, and hazardous working conditions) at the maximum level paid at other courts of appeal, after the first instance had rejected the claim. The High Court grounded its ruling on the principle of party disposition (Art. 9 of the Civil Procedure Code), the judge’s duty to rule only within the limits of the referral (Art. 22(6)), and Art. 406(1), (4), and (5) of the Civil Procedure Code, which allow a claimant to abandon the action at any stage, including in appeal, require the court to take note of it, and mandate annulment of the challenged judgment; tacit consent of the respondents was found because they did not respond to the communicated abandonment request.
Legislator headnote
AI generatedart. 486 C. proc. civ, art. 201 C. proc. civ, art. 406 C. proc. civ, art. 9 din C. proc. civ, art. 22 alin. (6) din C. proc. civ, art. 406 alin. (1) din C. proc. civ; Court employee’s abandonment of salary-grading appeal upheld, first-instance judgment annulled: 5225/2018 of the Bucharest Court of Appeal), with the decision being final; thus, the claimant prevailed by discontinuing the litigation, and the annulled judgment is no longer in force. The underlying dispute was an administrative-law challenge by a court employee against a decision of the president of the Craiova Court of Appeal and a ruling of its management board regarding salary grading, specifically seeking recalculation of base salary and allowances (risk, neuropsychic overload, confidentiality, and hazardous working conditions) at the maximum level paid at other courts of appeal, after the first instance had rejected the claim. The High Court grounded its ruling on the principle of party disposition (Art. 9 of the Civil Procedure Code), the judge’s duty to rule only within the limits of the referral (Art. 22(6)), and Art. 406(1), (4), and (5) of the Civil Procedure Code, which allow a claimant to abandon the action at any stage, including in appeal, require the court to take note of it, and mandate annulment of the challenged judgment; tacit consent of the respondents was found because they did not respond to the communicated abandonment request.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedApplied to take note of the claimant's withdrawal of the action and to annul the challenged decision.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 12.04.2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Craiova şi Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova a solicitat:
- anularea, în parte, a Deciziei nr. 34/04.07.2018 (cu privire la art. 3 şi art. 4 din Decizie) emisă de preşedintele Curţii de Apel Craiova;
- obligarea la emiterea unei noi decizii de încadrare prin care, începând cu data de 01.01.2018 să mi se stabilească şi să mi se recalculeze salariul de bază şi toate sporurile aferente (sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, sporul de confidenţialitate si sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase) raportat la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Galaţi;
- anularea Hotărârii nr. 31/07.09.2018 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 413 din 6 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea privind pe reclamant A. în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Craiova şi Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 413 din 6 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea cauzei cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată de către intimata-pârâtă Curtea de Apel Craiova s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia judecătorului de la fila x ds. recurs s-a fixat termen de judecată la data de 18 ianuarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
La data de 22 septembrie 2021 s-a înregistrat la dosar cererea formulată de recurentul-reclamant A. de renunţare la cererea de chemare în judecată.
Cererea de renunţare a fost comunicată intimatei-pârâte Curtea de Apel Craiova şi Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova, la data de 17 decembrie 2021, însă aceştia nu şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la solicitarea recurentului-reclamant.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi
Analizând cererea recurentului-reclamant A. de renunţare la judecarea cererii formulată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte reţine următoarele:
Legea recunoaşte reclamantului, ca expresie a principiului disponibilităţii, dreptul de a renunţa la cererea pe care a introdus-o fără a fi obligat să justifice motivele care au stat la baza deciziei sale. Renunţarea la judecată apare, aşadar, ca un act de procedură de dispoziţie, unilateral, specific reclamantului, prin care acesta îşi exprimă, în mod vădit, intenţia de a nu mai continua procesul început, putând interveni în orice moment al judecăţii şi în orice proces civil.
Sesizată fiind cu soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte constată că la data de 22 septembrie 2021, recurentul-reclamant A. a depus la dosar o cerere de renunţare la judecata cererii de chemare în judecată formulată în dosarul nr. x/2019.
În susţinerea cererii de renunţare, recurentul a invocat art. 406 C. proc. civ.
Cererea de renunţare a fost comunicată intimaţilor-pârâţi Curtea de Apel Craiova şi Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova la data de 17 decembrie 2021, aceştia neexprimând un punct de vedere cu privire la solicitarea recurentului-reclamant.
Având de analizat cererea de renunţare, astfel cum a fost formulată de către recurentul-reclamant, Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al părţii, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.
Potrivit alin. (2) şi (3) al sus indicatului text normativ obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar partea poate oricând renunţa la judecarea cererii sale sau la însuşi dreptul pretins, în condiţiile legii.
În egală măsură, instanţa de control judiciar are în vedere în acest sens şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
În conformitate cu prevederile art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă, iar conform alin. (5) al aceluiaşi text de lege, când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză. De asemenea, Înalta Curte, în raport de conduita procesuală a intimaţilor, care nu au formulat un punct de vedere faţă de cererea de renunţare la judecată, ce le-a fost comunicată, în virtutea prevederilor tezei finale a alin. (4) al art. 406 C. proc. civ., constată existenţa acordului tacit al intimaţilor la renunţare.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a se lua act de renunţarea recurentului-reclamant A. la judecata cererii de anulare, în parte, a Deciziei nr. 34/04.07.2018 (cu privire la art. 3 şi art. 4 din Decizie) emisă de preşedintele Curţii de Apel Craiova şi, pe cale de consecinţă, a se dispune anularea sentinţei atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de cererea de renunţare la judecata cererii de chemare în judecată şi dispune anularea sentinţei civile nr. 5225/2018 din data de 11 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.