Nullity of appellate appeal for failure to pay judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 05.12.2018 pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2018, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, contestaţie solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că cererea pentru acordarea despăgubirii cuvenite de pe urma accidentului de circulaţie din data de 16.07.2016 a fost introdusă în termen, fiind înregistrată la 07.02.2017; să se dispună anularea deciziei 17642/09.11.2018 şi obligarea intimatei la plata despăgubirilor asigurătorii în sumă de 55.201 RON; să se dispună obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1967/2019 din 7 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins contestatia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor ca neintemeiata.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. solicitând în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare să se admită cererea de chemare în judecată.

4. Considerentele înaltei Curţi asupra căii de atac

Examinând excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu în şedinţa de judecată, asupra căreia trebuie să se pronunţe cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(l)Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) In cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a norme/or de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. ", iar dispoziţiile art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligaţia recurentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

În ceea ce îl priveşte pe recurent, aceasta a formulat o cerere de chemare în judecată în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. iar în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 ava obligaţia de a plăti taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, taxă pe care instanţa i-a pus în vedere să o achite la data de 01 octombrie 2019 conform doveţii de înmânare de la dosar.

În aceste condiţii recurentul avea obligaţia să se conformeze obligaţiei instituite de către instanţa de recurs, privind plata taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deşi a fost legal citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x ds. recurs, recurentul-pârât nu a respectat cerinţa prevăzută de dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 197 din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrat, a recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1967/2019 din 7 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1967/2019 din 7 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.