Inadmissibility of direct judicial challenge to tax liability decision when administrative objection is suspended pending criminal investigation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, thereby upholding the lower court’s decision to reject the lawsuit as inadmissible. The dispute centered on the challenge to a tax authority decision imposing joint liability on a company administrator and the associated garnishment order, where the administrator sought to annul these acts on the grounds that the underlying tax debts were uncertain and non-liquid. The court ruled that the judicial action was inadmissible because the taxpayer had previously filed an administrative objection against the joint liability decision, which the tax authority suspended pending the completion of criminal investigations; under Romanian fiscal procedure, a direct judicial challenge to the underlying administrative act is only permitted if the administrative objection remains unsolved for six months or if the specific administrative decision suspending the proceedings is successfully challenged, rather than bypassing the administrative suspension to attack the original liability decision directly. The decision relies on Article 281, paragraphs (2), (5), and (6) of Law No. 207/2015 (Fiscal Procedure Code), which establishes that only decisions issued in the resolution of administrative objections are directly justiciable, except when the statutory six-month deadline for administrative resolution has elapsed without a substantive decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of direct judicial challenge to tax liability decision when administrative objection is suspended pending criminal investigation: Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta A., susţinând că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că decizia de angajare a răspunderii solidare poate fi soluţionată abia după soluţionarea contestaţiei administrative într-un termen de 6 luni potrivit art. 281 alin. (5) din Codul de procedura fiscală.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 martie 2022
Deliberând asupra prezentui recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în faţa primei instanţe
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov sub numărul x/2018, reclamanta A., administrator al S.C. B. S.R.L. Braşov, a contestat Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. x/03.11.2017 şi Adresa de înfiinţare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terţ în sumă de 5.965.776 de RON din dosarul de executare nr. 8/08.08.2018, comunicată în data de 14.08.2018, prin care s-a dispus înfiinţarea popririi asupra sa şi a solicitat anularea măsurilor de plată şi de înscriere în cazierul fiscal personal a acestui debit, precum şi suspendarea măsurilor de executare silită dispusă prin această adresă, întrucât Decizia de impunere fiscală nr. şi seria x BV 622/30.12.2015 conţine debite incerte, nelichide, neexigibile şi nereale.
Prin sentinţa civilă nr. 10928/27.11.2018, Judecătoria Braşov a dispus disjungerea capătului de cerere privind anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/03.11.2017 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov; a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Braşov, invocată de intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a capătului de cerere disjuns în favoarea Tribunalului Braşov.
Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 138/CA/20.02.2019, a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Braşov.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 46/F/2019 din 12 aprilie 2019, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii cererii acţiunii în anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/03.11.2017, excepţie invocată de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov.
A respins ca inadmisibilă acţiunea în anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/03.11.2017 emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov, acţiune formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta A., susţinând că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că decizia de angajare a răspunderii solidare poate fi soluţionată abia după soluţionarea contestaţiei administrative într-un termen de 6 luni potrivit art. 281 alin. (5) din Codul de procedura fiscală.
Prima instanţă nu a făcut verificări cu privire la cercetările penale întreprinse împotriva societăţii şi a administratorului, în condiţiile în care nici societatea şi nici recurenta reclamantă nu au fost puse sub acuzare, ceea ce ar avea drept consecinţă obligaţia ANAF de a pronunţa o decizie cu privire la contestaţia fiscală formulată în speţă.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra căilor de atac exercitate
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
Recurenta reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere vizând anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/03.11.2017 emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov.
Instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, reţinând că reclamanta a formulat contestaţie administrativă împotriva Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/03.11.2017 în faţa organului fiscal, care a dispus, prin Decizia nr. 3227/03.05.2018, suspendarea soluţionării până la finalizarea cercetărilor penale. În aceste condiţii, reclamanta are deschisă numai calea contestării în faţa instanţei de contencios administrativ a deciziei de suspendare a soluţionării contestaţiei judiciare, solicitând anularea acelei decizii şi obligarea organului fiscal la soluţionarea contestaţiei, neputând să solicite direct anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare.
Instanţa de recurs, în acord cu judecătorul fondului, reţine că potrivit art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală "Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor împreună cu actele administrative fiscale la care se referă pot fi atacate de către contestator sau de către persoanele introduse în procedura de soluţionare a contestaţiei, la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii."
Din interpretarea textului legal enunţat rezultă că pot face obiectul sesizării instanţei de contencios administrativ doar deciziile emise în soluţionarea contestaţiei, contestatorul putându-se adresa instanţei în mod direct pentru anularea actului doar cu titlu de excepţie, în situaţia nesoluţionării contestaţiei de către organul fiscal în termen de 6 luni de la data depunerii acesteia.
Potrivit art. 281 alin. (5) şi (6) Legea nr. 207/2015, în situaţia nesoluţionării contestaţiei administrative în termen de 6 luni de la data depunerii contestaţiei contestatorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ competentă pentru anularea actului iar procedura de soluţionare a contestaţiei încetează la data la care organul fiscal a luat cunoştinţă de acţiunea în contencios administrativ formulată de contribuabil/plătitor.
Această cerinţă nu este îndeplinită în speţă, în contextul în care, urmare a contestaţiei administrative formulate de recurenta reclamantă împotriva Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/03.11.2017, pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov a dispus, prin Decizia nr. 3227/03.05.2018, suspendarea soluţionării până la finalizarea cercetărilor penale.
Împrejurarea că autoritatea pârâtă a emis o decizie prin care a suspendat soluţionarea contestaţiei nu îndreptăţeşte recurenta reclamantă să formuleze acţiune în anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare direct în faţa instanţei judecătoreşti, ci există posibilitatea formulării unei acţiuni în contencios administrativ pentru obligarea autorităţii la anularea deciziei de suspendare şi obligarea organului fiscal la soluţionarea contestaţiei, demers judiciar pe care partea l-a şi iniţiat, potrivit precizărilor formulate de apărătorul ales la acest termen de judecată. În acest cadru procesual pot fi valorificate şi susţinerile recurentei privind constatările organelor de cercetare penală.
În sfârşit, nu pot fi primite alegaţiile recurentei potrivit cărora instanţa nu a observat că, în prezenta cauză, reclamanta ar fi contestat şi decizia de suspendare a soluţionării contestaţiei administrative, întrucât aceste susţineri sunt simple afirmaţii, fără a fi susţinute de actele din dosar.
Faţă de împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.
IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul formulat de reclamanta A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 46/F/2019 din 12 aprilie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 martie 2022.