Acquittal upheld on complicity in theft; bribe-taking conviction and 375,000 lei confiscation affirmed.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) rejected as unfounded the prosecutor's appeal against the appellate decision, thereby affirming the acquittal of the defendant on the charge of complicity in qualified theft (art. 26, 208–209 Crim. Code); the conviction for bribe-taking (art. 254 Crim. Code) with a one-year suspended sentence, confiscation of 375,000 lei, and costs, remains in force. The case concerned a security shift supervisor who, for 375,000 lei, agreed not to supervise security guards, who then allowed theft of ferrous materials; the court held that because the guards, not the defendant, actually facilitated the theft and the defendant was not present at the scene, the elements of moral complicity were not established. The decision was based on the correct factual assessment and application of criminal law standards for accomplice liability, with no grounds for cassation under art. 3859 point 17 Crim. Proc. Code, and the appeal was dismissed accordingly.
Legislator headnote
AI generatedart. 254 C. pen, art. 76 C. pen, art. 81 C. pen, art. 10 lit. d) C. proc. pen, art. 75 lit. c) C. pen, art. 254 alin. (3) C. pen; Acquittal upheld on complicity in theft; bribe-taking conviction and 375,000 lei confiscation affirmed: Instanța de fond a reținut că inculpatul M.D. nu a înlesnit comiterea faptei de furt în sensul prevederilor art. 26 C. pen., astfel că a dispus achitarea pentru această infracțiune.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 268 din 15 septembrie 2004 a Tribunalului Hunedoara, inculpatul M.D. a fost condamnat la un an închisoare pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., iar în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.
Totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. d) C. proc. pen., tribunalul a achitat pe inculpat pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 254 alin. (3) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 375.000 lei și l-a obligat la 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut în fapt că inculpatul M.D. a fost șef grupă de pază la SC P.I. SRL București, filiala Petroșani, care asigura paza la E.M.V.B. și la, cererea inculpatului N.I. (condamnat în cauză pentru infracțiunile de furt și dare de mită) a fost de acord să nu controleze agenții de pază, de serviciu, și astfel aceștia din urmă să-i permită ca împreună cu alți făptuitori, printre care și un minor, să sustragă material feros.
În acest sens, inculpatul N.I. împreună cu alte persoane, în seara zilei de 21 octombrie 2003, a sustras, prin escaladare, cu permisiunea agenților de pază, 17 înălțătoare de transport tip TIR, iar în seara zilei de 25 octombrie 2003, a sustras 3 înălțătoare.
Prejudiciul în valoare de 41.951.119 lei a fost recuperat prin restituire.
Pentru faptul că nu și-a exercitat atribuțiile de control asupra agenților de pază, în cele două seri, inculpatul M.D. a primit de la inculpatul N.I. suma de 375.000 lei, iar agenții de pază (3) au primit câte 125.000 lei.
Instanța de fond a reținut că inculpatul M.D. nu a înlesnit comiterea faptei de furt în sensul prevederilor art. 26 C. pen., astfel că a dispus achitarea pentru această infracțiune.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, prin care solicită a se reține în sarcina inculpatului M.D. fapta de complicitate la furt, a fost respins prin decizia penală nr. 387 din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care a susținut că, decizia este contrară legii întrucât inculpatul M.D., prin complicitate morală a înlesnit comiterea infracțiunii de furt de alte persoane, temei de casare prevăzut de art. 3859 art. 171 C. proc. pen.
Recursul declarat nu este fondat.
Din examinarea hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului rezultă că instanțele, întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de fapt, gradul de participare și vinovăția inculpaților pentru faptele pentru care au fost condamnați.
După cum s-a arătat, cu ocazia expunerii stării de fapt, inculpatul M.D. care, era șef de pază, la rugămintea inculpatului N.I. a acceptat să nu controleze, pe agenții de pază timp de o oră, iar pentru neîndeplinirea acestei atribuții de serviciu a primit suma de 375.000 lei.
Pentru această faptă, inculpatul a fost condamnat sub încadrarea juridică de luare de mită.
Pe de altă parte, este de observat că cei care au înlesnit inculpatului N.I. și celorlalți participanți, să sustragă materiale feroase au fost cei trei agenți de pază, care efectuau serviciul de pază în timpul comiterii faptei de furt și nu inculpatul M.D., care nu era prezent în acel loc.
Prin urmare corect s-a reținut de instanțe că nu acest inculpat a înlesnit sustragerea de material feros, de vreme ce, paza era asigurată de agenții de serviciu în timpul comiterii furtului.
În consecință urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de parchet.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, împotriva deciziei penale nr. 387 din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, privind pe inculpații M.D. și N.I.
Onorariile pentru apărarea din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2005.