Taxpayer retains suspension of joint tax liability assessment as tax authority's cassation appeal annulled for lack of legal grounds.

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea formulată la data de 01.04.2021 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, reclamanta A. a formulat cerere de suspendare a executării deciziei de angajare a răspunderii solidare OTG-DEC 5053/03.03.2021 solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună admiterea cererii, iar în consecinţă, suspendarea executării actului administrativ.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 71/F-CONT din data de 21 aprilie 2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Judeţeană A Finanţelor Publice Olt şi a dispus suspendarea executării Deciziei de angajare a răspunderii solidare OTG - Dec 5053/03.03.2021, în privinţa reclamantei A., până la pronunţarea instanţei de fond

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 71/F-CONT din data de 21 aprilie 2021 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt prin care a solicitat admiterea recursului şi în rejudecare menţinerea actelor contestate de reclamantă.

În motivarea cererii de recurs, pârâta a emis o serie de apărări împotriva susţinerilor făcute de reclamantă în faţa instanţei de fond în argumnetarea cererii sale de chemare în judecată.

În drept, recurenta-pârâtă nu şi-a întemeiat cererea de recurs pe niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicitat pe fondul recursului, respingerea acestuia ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, recurenta-pârâtă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de instanţa de fond, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.

Înalta Curte reţine că argumentele prezentate de recurenta-pârâtă în susţinerea recursului vizează combaterea apărării reclamantei pe care aceasta a expus-o în faţa instanţei de fond, fără ca pârâta să emită critici efective şi concrete faţă de hotărârea recurată.

Astfel, recurenta-pârâtă nu prezintă care sunt motivele de casare, ori normele de drept material încălcate de instanţa de fond pentru a fi analizate de intanţa de recurs în raport de cuprinsul hotărârii recurate.

Fără să combată în vreun fel raţionamentul instanţei de fond şi să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurenta-pârâtă, în susţinerea cererii de recurs face apel la reluarea apărărilor exprimate de aceasta în faţa instanţei de fond.

Or, această conduită procesuală urmăreşte în esenţă o rejudecare a cauzei din partea instanţei de recurs în temeiul argumentelor dezbătute şi deja analizate de către instanţa de fond.

Reiterarea apărărilor exprimate în faţa instanţei de fond, nu pot fi supuse analizei instanţei de recurs, în măsura în care această instanţă are competenţa de analiză doar cu privire la elemente de nelegalitate ale sentinţei instanţei de fond.

În cauză, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenţia pârâtei de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluţia instanţei de fond o nemulţumeşte, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare.

În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a conţinutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt împotriva sentinţei nr. 71/F-CONT din data de 21 aprilie 2021 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.