Incompatibility of mayor with school board membership under pre-2014 law despite subsequent amendment allowing direct participation

Şedinţa publică din data de 15 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galaţi sub nr. x/2015 reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti contestaţie împotriva raportului de evaluare nr. x/23.11.2015

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 170/2019 din 21 noiembrie 2019, a Curţii de Apel Galaţi pronunţată după trimiterea cauzei spre rejudecare prin decizia nr. 3659 din 26 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, având ca obiect contestaţie act administrativ, şi a dispus anularea raportului de evaluare nr. x/23.11.2015.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 170/2019 din 21 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi în rejudecare să se respingă cererea de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, pârâta a invocat următoarele critici:

Perioada vizată de raportul de evaluare 20.06.2012 - 03.10.2012, intră sub incidenţa prevederilor art. 96 alin. (2) forma în vigoare aflată la acea dată, privitoare la starea de incompatibilitate a primarului, care avea obligaţia de a numi un reprezentant al său în consiliile de adminstraţie.

În condiţiile în care legiuitorul nu a reglementat în vreun fel aplicarea normelor art. 1 pct. 21 din O.U.G. nr. 49/2014, pentru situaţii juridice născute anterior, dar al căror efecte pot fi guvernate de un act normativ ulterior, ce înlătură practic, interdicţia de cumul de funcţii, este eronată soluţia instanţei de fond.

Normele ce reglementează regimul incompatibilităţilor sunt de strictă interpretare, astfel încât interdicţia cumulului de funcţii/calităţi nu poate fi asimilată unei sancţiuni penale sau contravenţionale de natură să justifice aplicarea retroactivă a dispoziţiilor Legii nr. 1/2011 în forma ulterioară a O.U.G. nr. 49/2014, ca şi lege mai favorabilă, în sensul art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Mai arată recurenta-pârâta că soluţia de unificare a practicii adoptată de judecătorii secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi a stabilit constatarea stării de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 pentru situaţii anterioare modificării textului de lege şi a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014.

În drept a indicat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este fondat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte apreciază că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedură.

În speţă, instanţa de fond investită cu rejudecarea cauzei, prin Decizia nr. 3659 din 26 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.

În motivarea deciziei de casare cu trimiterea spre rejudecare, Înalta Curte a precizat că analizarea argumentului referitor la încălcarea principiului prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie trebuia precedată de examinarea tuturor celorlalte motive de fapt şi de drept pe care reclamantul le-a invocat în sprijinul nelegalităţii raportului de evaluare prin cererea de chemare în judecată, dar şi prin notele de şedinţă depuse pentru termenul din 31.03.2016, note considerate cerere modificatoare a acţiunii.

Prin această decizie, s-a pus în vedere instanţei de fond ca în rejudecare să analizeze toate motivele de fapt şi de drept invocate de reclamant, pentru a se stabili dacă s-a aflat în starea de incompatibilitate reţinută de Agenţia Naţională de Integritate, argumentul valorizat de prima instanţă având relevanţă sub aspectul legalităţii raportului de evaluare în ipoteza în care celelalte motive nu puteau fi reţinute în sprijinul nelegalităţii acestui act administrativ.

Or, din analiza respectării acestei obligaţii se constată că instanţa de fond nu a respectat obligaţiile impuse de instanţa de recurs din primul ciclu procesual, Curtea de Apel Galaţi nefăcând altceva decât să reia aceleaşi argumente prezente şi în sentinţa anterior casată, această instanţă prin conduita sa procesuală, încălcând prevederile art. 501 C. proc. civ.

În aceste condiţii, în speţă este incident motivul de casare al hotărârii prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Având în vedere prevederile art. 498 alin. (2) C. proc. civ., instanţa urmează să rejudece cauza, nemaiexistând în această situaţie posibilitatea procedurală de a retrimite cauza spre o a treia rejudecare.

Înalta Curte, în analiza pe fond a cauzei, în ceea ce priveşte situaţia de fapt reţine că prin raportul de evaluare nr. x/23.11.2015 s-a stabilit că reclamantul A. s-a aflat în stare de incompatibilitate încălcând dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în sensul deţinerii simultane atât a funcţiei de primar al oraşului Însurăţei, cât şi a calităţii de membru al Consiliului de administraţie al Grupului Şcolar Industrial Însurăţei, în perioada 20.06.2012-03.10. 2012.

Potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare, în perioada 20.06.2012 - 03.10.2012, cât timp reclamantul a deţinut calitatea de membru în consiliul de administraţie al unităţii şcolare respective, în unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: "a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar; b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă."

Art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 a fost modificat prin O.U.G. nr. 49/26.06.2014, prevăzându-se că în unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: "a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar; b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă."

Conform art. 87 (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice."

Înalta Curte prin raportare la textele de lege indicate mai sus şi la situaţia de fapt reţinută în raportul de evaluare, confirmată de poziţia procesuală a părţilor şi probatoriu adminstrat în cauză apreciază că intimatul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 20.06.2012-03.10. 2012, întrucât avea obligaţia să desemneze un reprezentant al său în cadrul Consiliului de administraţie al Grupului Şcolar Industrial Însurăţei şi nu să facă parte din consiliul respectiv, întrucât atrăgea starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Apărarea reclamantului privind incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 1/2011, aşa cum a fost modificată în iunie 2014 prin O.U.G. nr. 49/2014, pe motiv că acestea au intrat în vigoare înaintea sesizării Agenţiei Naţionale de Integritate şi a întocmirii actului administrativ contestat, nu poate fi primită.

În acelaşi sens este jurisprudenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, exemplificative fiind deciziile nr. 3205 din data de 20 octombrie 2015, nr. 3244 din data de 17.11.2016, nr. 2159 din data de 30 iunie 2016 şi nr. 2629 din 18 octombrie 2016, respectiv, a constatării stării de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, pentru situaţii ivite anterior modificării textului de lege şi a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49 din 26.06.2014.

În perioada de referinţă, intenţia legiuitorului a fost clară, funcţia de primar fiind incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, aşa cum este Grupului Şcolar Industrial Însurăţei, ceea ce înseamnă că în consiliul de administraţie al şcolii trebuia să fie membru un reprezentant al primarului şi nu primarul însuşi.

Având în vedere cele de mai sus, Înalta Curte apreciază, în raport de apărarea reclamantului că este lipsită de relevanţă juridică împrejurarea că reclamantul nu a fost remunerat şi nu a realizat efectiv acte de administraţie, sau în şedinţele la care a participat acesta nu au fost dezbătute probleme patrimoniale ale şcolii în raport cu autoritatea administraţiei publice locale. În speţă, nu există o condiţionare a aplicării prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, de aspectele invocate de reclamant. Faţă de această situaţia, instanţa apreciază că intimatul-reclamantul nu a respectat obligaţia ce îi revenea potrivit dispoziţiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, de a demisiona din una dintre funcţii, deţinându-le simultan în perioada de referinţă, astfel că raportul de evaluare contestat este legal.

Pentru considerentele arătate mai sus, Înalta Curte, apreciind că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi în rejudecare va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 170/2019 din 21 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând cauză respinge acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 martie 2022.