Military pension recalculation ministerial order upheld; retired officer's annulment suit barred.

Şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, anularea în tot a actului administrativ - Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016 şi, în temeiul art. 18 alin. (3) din Legii nr. 554/2004, acordarea de despăgubiri constând în daune morale, raportat la modalitatea de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 223/2015, despăgubiri egale cu diferenţele de valoare dintre pensia recalculată reclamantului şi cea care urmează a fi stabilită în litigiu ce face obiectul dosarului nr. x/2017 al Tribunalului Brăila.

Prin încheierea din 4 octombrie 2018, instanţa de fond a respins excepţia conexităţii prezentei cauze cu dosarul civil nr. x/2018, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a de contencios administrativ şi fiscal, invocată prin întâmpinare de către pârâtul Ministerul Afacerilor şi Interne.

Având în vedere că Ordinul nr. 31/12.02.2016 a cărui nulitate o pretinde prin acţiune reclamantul este un ordin comun, fiind emis atât de pârât, cât şi de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul Român de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, instanţa a dispus introducerea acestora din urmă în calitate de pârâţi, văzând tocmai calitatea acestora de coemitenţi ai Ordinului de faţă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 72/2019 din 15 aprilie 2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate excepţiile privind lipsa calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi excepţia privind lipsa procedurii prealabile invocată de aceeaşi pârâţi menţionaţi anterior, precum şi de pârâţii Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază; a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 72/2019 din 15 aprilie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi casarea cu trimitere spre rejudecarea cauzei în faţa primei instanţe, fie rejudecând cauza să fie admisă acţiunea şi să se dispună anularea în tot a actului administrativ, Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016 şi obligarea intimatei MAI să emită un ordin prin care să respecte cu stricteţe sfera de reglementare a actului administrativ normativ, precum şi la plata de daune morale şi cheltuieli de judecată.

Recurentul a arătat în esenţă că, a formulat plângere prealabilă faţă de ordinul contestat, în raport de dispoziţiile Leggi nr. 24/2000, arătând motivele pentru care consideră că încalcă prevederile art. 11 şi 18 din Legea nr. 223/2015, precum şi principiile egalităţii şi nediscriminării şi al incesibilităţii, că ordinul a introdus în elementele salariale cumulul ce se cuvine Semnului Onorific în Serviciul Patriei, Meritul Militar şi a eliminat elemente salariale care trebuiau actualizate, drepturin băneşti din partea de pensie care se referă la stagiile de cotizare suplimentare realizate după deschiderea dosarului de pensie.

De asemenea, reclamantul susţine că are pe rolul Tribunalului Brăila o cauză având ca obiect anularea deciziei de pensie nr. x/06.07.2017, nelegalitatea dispoziţiilor din ordinul atacat, afectând drepturile sale la pensie şi fiind contrare dispoziţiilor art. 109 alin. (1) şi 110 din Legea nr. 223/2015, în ceea ce priveşte recalcularea pensiei în caz de stagiu suplimentar de cotizare.

Deşi în faţa instanţei de fond a făcut dovezile necesare din care rezultă că ordinul este nelegal, instanţa de fond i-a respins cererea, fără ca în dispozitivul sentinţei să se facă menţiunea că soluţia este pronunţată şi în contradictoriu cu MAI.

Recurentul mai arată că instanţa nu a făcut trimitere la expertiza extrajudiciară şi nici la adresa nr. x/13.05.2016 a MAI şi adresa IPJ nr. x/13.02.2018, din lecturarea sentinţei rezultând că se face trimitere doar la modalitatea de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, fără a se referi la toate apărările promovate de reclamant cu privire la poziţia Casei de pensii din cadrul MAI.

De asemenea, mai arată recurentul că drepturile referitoare la sporuri trebuie acordate tuturor poliţiştilor aflaţi în aceeaşi situaţie juridică ca funcţie, indiferent de momentul în care acestora li s-a deschis dreptul la pensie.

Mai susţine recurentul că instanţa nu s-apronunţat şi nu a făcut aplicarea Deciziei CCR nr. 829/2008, iar instanţa s-apronunţat cu privire la părţile STS, MJ, SRI, SIE şi SPP, prin respingerea acţiunii faţă de acestea, în condiţiile în care aceste părţi au fost introduse în cauză în baza art. 78 din C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/2004.

4. Apărările formulate în recurs

4.1. Intimatul-pârât Ministerul Administraţiei şi Internelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

4.2. Intimatul-pârât Serviciul Român de Informaţii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

4.3. Intimatul-pârât Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

4.4. Intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

4.5. Intimatul-pârât Serviciul de Informaţii Externe a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

4.6. Intimatul-pârât Serviciul de Protecţie şi Pază a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

4.7 Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

4.8. În temeiul art. 201 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinări, prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului, iar pe fond a solicitat înlăturarea apărărilor invocate şi admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 10 octombrie 2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 11 ianuarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când au avut loc dezbaterile asupra fondului.

6. Excepţia nulităţii recursului

Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimaţii-pârâţi MAI şi MApN, constatând că recurentul reclamant a invocat dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., iar motivele invocate în memoriul de recurs se circumscriu acestor cazuri legale de casare.

II.7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

6.1. Situaţia de fapt

Reclamantul A. s-a adresat instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Galaţi, la data de 16.03.2018, solicitând, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), anularea Ordinului M.A.I. nr. 31/12.07.2016 şi în temeiul art. 18 alin. (3) din Leg. 554/2004 acordarea de despăgubiri constând în daune morale raportat la modalitatea de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 223/2015, despăgubiri egale cu diferenţele de valoare dintre pensia recalculată reclamantului şi cea care urmează a fi stabilită în litigiu ce face obiectul dosarului nr. x/2017 al Tribunalului Brăila.

Reclamantul se consideră vătămat de actul administrativ normativ suspus controlului din perspectiva modului de recalculare a pensiei, arătând că dreptul de pensie i s-a deschis în luna aprilie 2004, având o contribuţie suplimentara din 2004 pana la ultima decizie x/30.10.2015, când a putut să îşi valorifice contribuţiile suplimentare la pensie, la Casa Sectoriala de Pensii a M.A.I., conform Legii 241/2013, care permitea adăugarea distincta la pensie a cuantumului calculat conform Legii 241/2013, care completa Legea 263/2010. Comisia de Contestaţii Pensii a respins cererea sa, nemotivat din punctul său de vedere prin Hotărârea 15137/23.08.2017.

Comparând decizia sa cu alte decizii, a unor ofiţerii aflaţi în aceeaşi situaţie juridica, cărora in buletinul de calcul li s-a adăugat sporuri prevăzute la elemente salariale de la rubricile de la punctul IV din buletinul de calcul, a constatat că în cazul său lipsesc mai multe sporuri, care fac parte din elementele salariale, avute în vedere la recalcularea pensiilor, ţinând cont ca la recalculare trebuia avuta în vedere legea salarizării poliţiştilor în activitate la 01.01.2016. Casa Sectoriala de Pensii cât şi Direcţia Juridica din Cadrul M.A.I., au invocat în apărare Ordinul M.A.I. nr. 31/12.02.2016, care nu permite recalcularea pensiilor cu adăugarea vechimii valorificate după data deschiderii dreptului de pensie până la 01.01.2016, sume adăugate la pensia sa prin ultima Decizie nr. x/30.10.2015, conform Legii 241/2013, care a completat Legea nr. 263/2010, înainte de intrarea în vigoare a Legii 223/2015.

Analizând Ordinul nr. 31/12.02.2016, reclamantul arată că acesta este emis cu încălcarea unor dispoziţii exprese ale articolelor 77 si 78 din Legea 24/2000, care stabilesc ca ordinele emise de ministere, în aplicarea unor acte normative, nu pot să se emită decât pe baza şi în executarea legilor pentru care au fost emise si nu pot conţine soluţii care sa contravin prevederilor acestora. Articolul 11 lit. g) din Ordin, încalcă dispoziţiile art. 109 alin. (1) teza ultima din Legea 223/2015, modificat prin O.U.G. nr. 57/2015, care prevede că la recalcularea pensiilor, se utilizează baza de calcul prevăzuta de art. 28 din acelaşi act normativ, actualizată conform legii de salarizare a poliţiştilor Ia data intrării in vigoare a Legii 223/2015 adică la 01.01.2016. Însă din textul art. 109 ailn. 1 teza ultima al Legii 223/2015 actualizata, nu rezulta ca legiuitorul a făcut o limitare a elementelor salariale, care trebuie actualizate, aşa cum limitează art. 11 lit. g) din Ordinul 31/12.02.2016. Tot în art. 109 alin. (1), se prevede ca recalcularea pensiilor se face in raport cu vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie si baza de calcul actualizata, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor si funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. Din cauza modului de interpretare şi aplicare a Ordinului 31/12.02.2016 de către Direcţia Juridica din cadrul M.A.I. nu i s-au luat in calcul sumele reprezentând sporuri, referitoare la sporuri de confidenţialitate si fidelitate care reprezintă in jur de 900 de RON, precum si cuantumul din pensie evidenţiat in ultima decizie care-i revine urmare a aplicării art. 1 alin. (3) din Legea 241/2013, in cuantum de 1183 RON, in afara de pensia aflata in plata la luna decembrie 2010. În aceste condiţii ţinând cont si de indicele de inflaţie, pensia sa a fost diminuata, la recalculare, cu aproximativ 2500 de RON.

De asemeena, analizând situaţia sa cu a colegilor pensionari rezulta ca au fost încălcate dispoziţiile art. 109 alin. (1) teza ultima si art. 2 lit. b) din Legea 223/2015 actualizata in sensul ca nu se respecta principiul egalităţi si nediscriminării pentru persoane aflate in aceeaşi situaţie juridica şi nici principiul incesibilităţii din art. 2 lit. d) din Legea 223/2015, care prevede ca nici un drept de pensie nu poate fi cedat, adunându-se practic cuantumul pensie, evidenţiat distinct in ultima decizie din 30.10.2015, reclamantul invocând şi Decizia CCR nr. 819./03.07.2008.

Înalta Curte constată că în mod corect a constatat instanţa de fond că, deşi în petitul cererii introductive reclamantul solicită anularea întregului Ordin nr. 31/2016, în fapt singurul articol criticat de reclamant este art. 11 lit. g) din ordinul menţionat, care ar încălca dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Procedând la verificarea conformităţii ordinului contestat cu prevederile art. 28, coroborate cu art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015, judecătorul fondului a concluzionat că art. 11 din Ordin, criticat de reclamant nu face decât să prevadă detaliat care sporuri sunt incluse în baza de calcul şi care nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, aspecte ce rezultă din coroborarea art. 28 din Legea 223/2015 şi art. 11 din Procedura de recalculare, dispoziţii ce sunt aplicabile tuturor pensiilor militare fără discriminare, indiferent dacă titularul a ieşit la pensie anterior Legii nr. 223/2015 sau în baza acestor dispoziţii legale. Procedura de recalculare a pensiilor militare prevede acelaşi mecanism al echivalării funcţiilor prevăzute de legislaţia anterioară cu funcţiile reglementate în prezent si actualizarea soldelor/salariilor care constituie baza de calcul, astfel cum este prevăzut şi în Legea nr. 223/2015, ordinul comun fiind emis tocmai în baza si în executarea Legii nr. 223/2015, neconfirmându-se susţinerile reclamantului de încălcare a dispoziţiilor legale de rang superior.

Mai reţine instanţa că este fără relevanţă cuantumul pensiei stabilite pentru alte foste cadre MAI şi în niciun caz nu se poate afirma existenţa vreunei discriminări între reclamant şi acele persoane, cu atât mai mult cu cât recalcularea se raportează la o perioadă de 6 luni aleasă de fiecare pensionar în parte - din ultimii 5 ani de activitate.

6.2 Analiza motivelor de casare

Ca situaţie premisă, Înalta Curte reţine faptul că argumentele de nelegalitate ce pot fi avute în vedere în cauza de faţă, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, trebuie să aibă legătură în mod direct cu Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016 a cărui anulare s-a solicitat şi nu cu aspecte de nelegalitate ce privesc Decizia de pensie nr. x/06.07.2017, împotriva căreia reclamantul a formulat contestaţie separat şi care face obiecul dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Tribunalului Brăila.

Prin urmare, aspectele de ordin procedural invocate de recurent cu referire la acel dosar sau cu privire la probele administrate nu pot fi avute în vedere, modul de recalculare a pensiei prin Decizia de pensie nr. x/06.07.2017, precum şi valorificarea expertizei extrajudiciare, făcând obiectul judecăţii în acea cauză.

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., instanţa de control judiciar nu poate reţine o nemotivare a sentinţei şi o încălcare a art. 425 lit. b) din C. proc. civ.

Împrejurarea că în dispozitivul sentinţei nu se face menţiunea că soluţia este pronunţată şi în contradictoriu cu MAI şi nu s-ar face referire la toate apărările promovate de reclamant cu privire la poziţia Casei de pensii din cadrul MAI, instanţa pronunţându-se cu privire la părţile STS, MJ, SRI, SIE şi SPP, prin respingerea acţiunii faţă de acestea, în condiţiile în care aceste părţi au fost introduse în cauză în baza art. 78 din C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/2004, nu echivalează cu o nepronunţare sau cu o nemotivare a hotărârii, aceste critici putând fi încadrate eventual pe motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

Chiar şi în această situaţie, se constată că pârâtul MAI a fost parte în proces şi a fost citat la fiecare dintre termene, astfel încât nemenţionarea în dispozitivul sentinţei nu poate fi considerată decât o eroare materială, prin omisiune, ce se poate îndrepta la instanţa de fond, conform art. 442 din C. proc. civ.

Introducerea în cauză în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 s-a făcut, având în vedere calitatea de emitenţi ai ordinului contestat, ordinul fiind comun, în afara MAI fiind emis şi de STS, MJ, SRI, SIE şi SPP.

Din perspectiva art. 488 pct. 6 C. proc. civ., se constată că instanţa a răspuns tuturor motivelor de nelegalitate ce privesc exclusiv ordinul contestat, considerentele cuprinzând raţionamentul judiciar avut în vedere de instanţa de fond la pronunţarea hotărârii.

În cauza de faţă, reclamantul se consideră vătămat de un act administrativ cu caracter normativ, respectiv Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016, iar criticile invocate de recurent ce pot face obiectul analizei, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., sunt cele privind încălcarea Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă şi neconformatitatea cu actul normativ cu forţă juridică superioară, respectiv art. 109 alin. (1) şi 110 alin. (1) coroborat cu art. 28 din Legea nr. 223/2015, precum şi principiile egalităţii şi nediscriminării şi al inaccesibilităţii.

Susţinerea potrivit căreia art. 11 şi 18 din Ordin încalcă prevederile art. 109 alin. (1) şi 110 alin. (1) coroborat cu art. 28 din Legea nr. 223/2015, precum şi principiile egalităţii şi nediscriminării şi al incesibilităţii, nu poate fi reţinută, instanţa de fond după ce a redat întocmai prevederile contestate din cuprinsul Ordinului şi cele prevăzute de dispoziţiile legale incidente, concluzionează, în mod judicios, că art. 11 din Ordin nu face decât să prevadă detaliat care sporuri sunt incluse în baza de calcul şi care nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.

Baza de calcul pentru recalcularea pensiilor militare este media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar sau poliţist, în care nu se includ elementele enumerate în art. 28, actualizată, nefiind incluse sporuri sau alte elemente ale soldei lunare din perioada care nu a fost aleasă pentru stabilirea pensiei.

În ceea ce priveşte susţinerile recurentului că ordinul a introdus în elementele salariale cumulul ce se cuvine Semnului Onorific în Serviciul Patriei, Meritul Militar şi a eliminat elemente salariale care trebuiau actualizate, drepturi băneşti din partea de pensie care se referă la stagiile de cotizare suplimentare realizate după deschiderea dosarului de pensie, acestea nu pot fi reţinute.

Înalta Curte constată că prin Decizia RIL nr. 16/2021 a fost admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că, " în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.".

Această decizie, pronunţată de Instanţa Supremă în procedura de unificare a jurisprudenţei, ulterior emiterii ordinului contestat şi a pronunţării instanţei de fond, urmează să-şi producă efectele obligatorii, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., în procesul de stabilire a pensiei militare a reclamantului, însă în speţa de faţă obiectul cauzei este verificarea conformităţii dispoziţiilor din ordinul contestat cu Legea nr. 223/2015, necorelarea unui act administrativ cu caracter normativ cu un alt act normativ decât cel în baza căruia a fost emis nefiind un motiv de nelegalitate a acestuia.

Procedura de recalculare a pensiilor militare prevede acelaşi mecanism al echivalării funcţiilor prevăzute de legislaţia anterioară cu funcţiile reglementate în prezent si actualizarea soldelor/salariilor care constituie baza de calcul, astfel cum este prevăzut şi în Legea nr. 223/2015, eventuale stagii suplimentare de cotizare neavând legătură cu recalcularea pensiilor militare şi actualizarea soldei lunare, art. 11 din Ordinul nr. 31/2016 contestat, nevenind în contradicţie cu art. 109 alin. (1) şi 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, textul nefăcând altceva decât să preia dispoziţie de la art. 28 alin. (1) din acelaşi act normativ în determinarea bazei de calcul folosită la recalcularea pensiei militare de stat.

În fine, susţinerea recurentului că drepturile referitoare la sporuri trebuie acordate tuturor poliţiştilor aflaţi în aceeaşi situaţie juridică ca funcţie, indiferent de momentul în care acestora li s-a deschis dreptul la pensie, priveşte de fapt soluţia legislativă adoptată în operaţiunea de recalculare a pensiei militare de stat, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, însă aceste eventuale discriminări dintre pensia reclamantului şi a alte cadre MAI aflate în situaţie similară nu sunt consecinţe ale nelegalităţii actului administrativ contestat.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul reclamantului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, ca neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 72/2019 din 15 aprilie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 ianuarie 2022.