Nullity of cassation appeal for missing co-appellant signatures and suspension of proceedings for non-compliance with procedural obligations
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (ICCJ) dismissed the appeal of one appellant as unfounded, thereby upholding the lower court's decision to suspend the trial, and declared the appeal of two co-appellants null due to the missing signatures on the appeal petition. The dispute arose from the Court of Appeal's suspension of proceedings in an administrative and fiscal case because the claimants failed to comply with a previous resolution requiring them to identify the signatory of a reexamination request, submit a specific power of attorney, and respond to procedural objections regarding nullity and lack of active standing. The court held that the suspension was a lawful procedural sanction under Article 242(1) of the Civil Procedure Code, applied when the normal course of the trial is impeded by the plaintiff's fault; regarding the nullity, the court determined that the appeal lacked the mandatory signatures of two co-appellants as required by Articles 486(1)(e) and 148 of the Code, which constitute essential formal conditions for the admissibility of an appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 486 alin. (1) C. proc. civ, art. 148 C. proc. civ, art. 268 din C. proc. civ, art. 196 din C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for missing co-appellant signatures and suspension of proceedings for non-compliance with procedural obligations: Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (…) e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. De asemenea, potrivit prevederilor art. 148 C. proc. civ., orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă, printre alte menţiuni esenţiale, "şi semnătura˝ iar potrivit art. 196 alin. (2) din acelaşi cod, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii (…).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 9 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Hotărârea atacată
1. Prin încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei privind pe reclamantele A., B. şi C., pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina acestora.
Pentru dispune în acest sens, curtea de apel a avut în vedere neîndeplinirea de către contestatoarele A., B. şi C. a obligaţiilor stabilite în sarcina lor prin rezoluţia din 21.12.2020, comunicate acestora la data de 30.12.2020, respectiv nu au indicat în mod precis persoana care a semnat cererea de reexaminare, nu au depus procura acordată persoanei indicate în cuprinsul cererii de reexaminare şi nu au formulat concluzii pe excepţia nulităţii pentru lipsa semnăturii în privinţa autoarelor cererii de reexaminare care nu au semnat-o, precum şi pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarelor B. şi A., care nu figurează ca părţi în încheierea atacată, constatând că, în această situaţie, desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina contestatoarelor.
II. Cererea de recurs
Împotriva încheierii din 21 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamantele A., B. şi C., în temeiul art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ. din 1865.
În motivarea recursului redactat olograf, recurentele au expus pe larg, într-o manieră incoerentă, nemulţumirile care le preocupă, solicitând reexaminarea şi revizuirea procedurilor penale din cauzele penale în care au fost parte.
În ceea ce priveşte încheierea recurată, au arătat că instanţa de fond a suspendat judecarea cauzei, fără a se pronunţe pe ceea ce s-a cerut în acţiunea dedusă judecăţii, ignorând actele de la dosar. Au mai arătat că au indicat cine a semnat cererea de reexaminare, fiind depusă la dosar inclusiv procura.
III. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că soluţionarea recursului este supusă reglementării cuprinse în Legea nr. 134/2010, republicată, privind C. proc. civ., având în vedere data înregistrării dosarului de fond pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
3.1. Examinând, cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului formulat de reclamantele C. şi B. pentru lipsa semnăturii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (…) e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. De asemenea, potrivit prevederilor art. 148 C. proc. civ., orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă, printre alte menţiuni esenţiale, "şi semnătura˝ iar potrivit art. 196 alin. (2) din acelaşi cod, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii (…).
Totodată, art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii", dispune:
"(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia(...).
Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanţei de judecată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este formulat de reclamantele C., B. şi A., în calitate de procurator, şi poartă o singură semnătură olografă, indescifrabilă.
De asemenea, Înalta Curte menţionează că a pus în vedere recurentelor -reclamante să depună la dosarul cauzei un exemplar al recursului semnat de către toate recurentele, aspect ce rezultă din citaţia emisă de instanţă la data de 16.12.2021, comunicată recurentelor la data de 23.12.2021, conform dovezilor de comunicare aflate la dosar.
La termenul de dezbateri, recurenta-reclamantă A. a precizat că recursul este formulat în nume propriu şi în numele reclamantelor C. şi B., în calitate de procurator, fără însă a face dovada procurii speciale acordate în acest sens, iar semnătura îi aparţine.
Faţă de aceste precizări, având în vedere că până la termenul de judecată acordat în cauză, recurentele - reclamante C. şi B. nu au comunicat instanţei un exemplar semnat al recursului şi nici nu au procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, în ceea ce le priveşte, nu sunt întrunite condiţiile de formă ale recursului, prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. e), art. 148 şi art. 196 din C. proc. civ., recursul necuprinzând semnătura celor două recurente, care trebuie aplicată în original pe actele procesuale depuse la instanţele de judecată.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de reclamantele C. şi B. pentru lipsa semnăturii.
3.2. Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, care se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a actele de la dosar şi a dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare.
În primul rând, Înalta Curte subliniază că obiectul recursului în cauza de faţă este reprezentat de încheierea din 21 ianuarie 2021, prin care s-a dispus suspendarea judecării cererii de reexaminare, în raport de dispoziţiile art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către reclamante a obligaţiilor stabilite în sarcina lor prin rezoluţia 21.12.2020.
În consecinţă, în prezenta cale de atac, singura verificare ce se poate efectua este reprezentată de legalitatea soluţiei de suspendare a judecării cauzei, fără a putea fi analizate aspecte ce ţin de modalitatea de soluţionare a plângerilor penale sau sesizărilor disciplinare formulate împotriva magistraţilor care au instrumentat cauzele civile sau penale în care a fost parte reclamanta.
În ceea ce priveşte încheierea recurată, Înalta Curte apreciază că au fost corect aplicate de către instanţa de fond dispoziţiile art. 242 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, se reţine că potrivit art. 242 alin. (1) C. proc. civ., când instanţa constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate.
Suspendarea reglementată de norma citată este un caz de suspendare judecătorească facultativă şi constituie o sancţiune procedurală, instituind condiţia culpei reclamantului pentru neîndeplinirea unor obligaţii stabilite în sarcina sa în cursul judecăţii.
În cauza de faţă, prin încheierea recurată au fost arătate obligaţiile neîndeplinite de către recurenta-reclamantă, acestea fiind stabilite prin rezoluţia din data de 21.12.2020, comunicată părţii la data de 30.12.2020, respectiv obligaţia să indice persoana care a semnat cererea de reexaminare, să depună procura acordată persoanei indicate în cuprinsul cererii de reexaminare şi să formuleze concluzii atât pe excepţia nulităţii pentru lipsa semnăturii în privinţa autoarelor cererii de reexaminare care nu au semnat-o cât şi pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor care nu figurează ca părţi în încheierea atacată.
Faţă de aceste împrejurări, constatând că recurenta -reclamantă nu şi-a îndeplinit obligaţia procesuală stabilită de prima instanţă şi că argumentele invocate în recurs nu sunt de natură a dovedi încălcarea art. 242 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că măsura suspendării judecării cererii de reexaminare a fost dispusă în mod legal.
În ceea ce priveşte disponibilitatea manifestată de către recurentă în cuprinsul acestei căi de atac în sensul de a complini lipsurile cererii de reexaminare constatate de către instanţă, Înalta Curtea reţine că acestea nu se pot preconstitui într-un motiv de nelegalitate a încheierii.
În acest sens, se reţine că art. 242 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. (1) au fost îndeplinite şi potrivit legii, aceasta poate continua.
În consecinţă, faţă de aceste considerente, constatând că încheierea recurată este legală, în baza dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de reclamantele C. şi B. pentru lipsa semnăturii.
Respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 21 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 martie 2022.