Tax appeal quashed for lack of mandate; lower court ruling stands
Legislator summary
AI generatedThe court (High Court of Cassation and Justice, Administrative and Fiscal Division) annulled the appeal (recurs) filed by the claimant company against the Bucharest Court of Appeal's decision, based on the appellant's lack of proof of representative capacity; consequently, the lower court's judgment dismissing the action remains in force. The underlying dispute concerned the claimant's challenge to tax/economic-financial inspection measures (including annulment of an obligatory disposition and the decision on its prior complaint) issued by the national tax administration authorities. The decisive legal basis was procedural: under Articles 80(1), 82(1), and 496(1) of the Civil Procedure Code, an appeal signed by a legal adviser without a duly attached mandate cannot proceed, and because the appellant failed to cure this defect within the granted deadline despite being notified, the court upheld the exception and annulled the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 80 alin. (1) C. proc. civ, art. 82 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Tax appeal quashed for lack of mandate; lower court ruling stands: Potrivit art. 80 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 9 martie 2022
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (urmare declinării competenţei Tribunalului Bucureşti prin sentinţa nr. 2997 din 8 mai 2018), astfel cum a fost modificată, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Ministerul Finanţelor, anularea Deciziei nr. 62/P/01.08.2017 privind soluţionarea plângerii prealabile formulate împotriva Dispozitiei obligatorii nr. 114287/09.05.2017, precum şi anularea în parte, respectiv a măsurilor nr. 1 şi nr. 4 cuprinse în Dispoziţia obligatorie nr. 114287/09.05.2017, întocmită ca urmare a inspecţiei economico-financiare desfăşurate la A. S.A., în perioada 05.01.2017 - 04.05.2017, de către B. - inspector superior, C. - consilier superior şi D. - consilier superior.
2. Hotărârea primei instanţei
Prin sentinţa nr. 5261 din 12 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Ministerul Finanţelor, ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei curţii de apel a formulat recurs reclamanta A. S.A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ.
II. Procedura în faţa instanţei de recurs
Intimaţii-pârâţi Ministerul Finanţelor şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili au formulat întâmpinări, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la înrâmpinare.
La termenul de judecată din 20.10.2021, intimatul-pârât Ministerul Finanţelor a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a recurentei-reclamante, faţă de lipsa mandatului acordat consilierului juridic pentru redactarea şi semnarea cererii de recurs, iar prin încheierea de la acelaşi termen, Înalta Curte a dispus amânarea cauzei pentru ca recurenta-reclamantă să complinească lipsurile.
III. Soluţia instanţei de recurs
Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a recurentei-reclamante, invocată de intimatul-pârât Ministerul Finanţelor, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 80 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară".
Analizând documentele depuse la dosar, Înalta Curte constată că cererea de recurs a fost formulată şi semnată, în numele recurentei-reclamante A. S.A., de către consilierul juridic E., fără a fi ataşată la dosar dovada mandatului acordat de recurentă în vederea declarării şi semnării căii de atac.
Conform art. 82 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată".
În raport de menţiunile din cuprinsul cererii de recurs şi de lipsa dovezii împuternicirii acordate consilierului juridic, prin încheierea de la termenul de judecată din 20.10.2021, Înalta Curte a dispus amânarea cauzei pentru ca societatea recurentă să facă dovada mandatului acordat consilierului juridic pentru formularea şi semnarea cererii de recurs. Deşi această obligaţie a fost comunicată recurentei în şedinţă publică, fiind emisă şi citaţie cu această menţiune, partea nu a înţeles să se conformeze dispoziţiilor instanţei.
În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă a fost formulat de o persoană fără calitate de reprezentant, la dosarul cauzei nefiind depus mandatul acordat consilierului juridic E. în vederea declarării şi semnării cererii de recurs, iar recurenta-reclamantă nu a acoperit aceste lipsuri, deşi a fost acordat un termen în acest sens, conform art. 82 alin. (1) teza I C. proc. civ.
IV. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
În consecinţă, în raport de prevederile art. 82 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi va anula recursul declarat de reclamantă A. S.A., pentru lipsa calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a recurentei -reclamante, invocată de intimatul-pârât Ministerul Finanţelor.
Anulează recursul formulat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinţei nr. 5261 din 12 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 martie 2022.