Annulment of cassation appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality under the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) annulled the appeal for lack of merit, thereby allowing the first-instance decision which had dismissed the plaintiff's claims to become final. The dispute concerned a lawsuit filed by a private individual against a public financial ministry for failure to process a petition under specific regulatory obligations, where the lower court had joined the defendant's plea of "mootness" and rejected the action on the merits. The decisive legal basis was the procedural requirement under Articles 486 and 488 of the Code of Civil Procedure, which mandates that extraordinary appeals must explicitly identify and develop specific grounds of illegality targeting the lower court's reasoning; the Supreme Court found the appellant merely reiterated factual arguments without articulating valid legal errors, rendering the appeal null under Article 489.
Legislator headnote
AI generatedart. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 488 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Annulment of cassation appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality under the Code of Civil Procedure: , recurentul-reclamant nu a indicat vreunul din motivele de casare prevăzut de art. 488 C. proc. civ. în susţinerea cererii sale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 1 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii dedusă judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.07.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună, obligarea autorităţii M.F.P., conform dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002) privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, la soluţionarea petiţiei.
Totodată a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate refuzul nejustificativ al pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, de a primi si rezolva cererea, precum şi stabilirea instanţei, prin dispozitiv si a amenzii prevăzuta de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 723 din 4 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a unit cu fondul cauzei excepţia rămânerii fără obiect invocată de către pârât şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A..
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei nr. 723 din 4 noiembrie 2019a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi în rejudecare să se admită cererea de chemare în judecată.
În motivarea cererii de recurs, reclamantul a prezentat situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi şi a reiterat motivele pe care şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată.
În drept, recurentul-reclamant nu a indicat vreunul din motivele de casare prevăzut de art. 488 C. proc. civ. în susţinerea cererii sale.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Finaţelor Publice a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicit să se anuleze recursul ca fiind necircumscris vreunui motiv de recurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză
Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, urmează a o admite pentru considerentele următoare:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.
În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
În speţă, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de prima instanţă, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.
Fără să combată în vreun fel raţionamentul instanţei de fond şi să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul-reclamant A. s-a limitat, în susţinerea cererii de recurs la prezentarea situaţiei de fapt şi la reluarea apărărilor exprimate în faţa instanţei de fond.
Or, această conduită procesuală urmăreşte o rejudecare a cauzei din partea instanţei de recurs în temeiul argumentelor deja analizate de către instanţa de fond.
Reiterarea apărărilor exprimate deja în faţa instanţei de fond, nu pot fi supuse analizei instanţei de recurs, în măsura în care această instanţă are competenţa de analiză doar cu privire la elemente de nelegalitate ale sentinţei instanţei de fond.
În cauză, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenţia reclamantului de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluţia instanţei de fond îl nemulţumeşte, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare.
În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a conţinutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 723 din 4 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 martie 2022.