Appeal stricken as null for late grounds; first-instance denial of prosecutor's seniority-based salary recalculation stands.

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată la data de 28.06.2019 reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 3/21.05.2019 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova, solicitând:

- admiterea plângerii, anularea hotărârii menţionată în sensul de a admite contestaţia formulată împotriva Deciziei nr 48/19.04.2019 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

- obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova emiterea unui nou act administrativ prin care să-i stabilească drepturile salariale începând cu data de 24.05.2019 conform indemnizaţiilor de încadrare pentru funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului,

- obligarea pârâţilor la calcularea şi plata salariilor cuvenite cu luarea în considerare a vechimii în funcţie pentru fiecare reclamant la încadrarea în grila de salarizare, începând cu data de 24.05.2019,

- obligarea pârâţilor la plata diferenţelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale şi sumele cuvenite începând cu data de 24.05.2019 şi până la data pronunţării hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală de la scadenţă şi până la plata efectivă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 195 din 18 martie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi în ceea ce priveşte solicitarea de anulare a actelor administrative şi în consecinţă respinge acest petit în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi ca fiind introdus în contradictoriu cu o persoana fără calitate procesuală.

- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi cu privire la celelalte petite, ca neîntemeiată.

- a respins în rest, acţiunea formulată, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 195 din 18 martie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX -a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., precizând că urmează să depună ulterior motivele de recurs.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Public - Parcheltul de pe lângă Curtea de Apel Craioba a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, cu prioritate, excepţia nulităţii cererii de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu a fost motivat cu respectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)." Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.:

"Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută."

Înalta Curte reţine că sentinţa civilă nr. 195 din 18 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată recurentei la data de 6 mai 2020, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarului instanţei de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment şi se împlinea la data de 22 mai 2020, potrivit dispoziţiilor art. 181, raportat la art. 184 din C. proc. civ.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recursul declarat la 19 mai 2020 nu cuprinde motivele de nelegalitate, astfel cum dispun prevederile art. 488 C. proc. civ.

De asemenea, se constată că memoriul cuprinzând motivele de recurs a fost depus prin poşta electronică la data de 29 septembrie 2020, cu depăşirea termenului de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care instanţa de recurs ar putea reţine, din oficiu, motive de casare de ordine publică.

Or, în cauză, nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanţă.

Prin urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 195 din 18 martie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.