Judicial assistant appointment upheld; appeal and stay motion rejected as unfounded.

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Economic şi Social, Confederaţia Naţională a Patronatului Român, Confederaţia Uniunea Patronatelor din România B., Ministerul Justiţiei şi C., a solicitat instanţei ca, prin hotărâre judecătorească: 1. să anuleze actul juridic civil respectiv procedura efectuată (procesul-verbal sau actul prin care s-a aprobat candidatura d-lui C. din data de 22 mai şi actele subsecvente) în cadrul D. şi MJ de investire a d-lui C. pe postul de Asistent Judiciar la Tribunalul Bacău, din partea patronatelor; 2. să suspende provizoriu, în regim de urgenţă, procedura de investire până la soluţionarea definitivă a cauzei

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 253 din 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins atât excepţiile lipsei calităţii procesuale active, lipsei calităţii procesuale pasive şi lipsei de interes, invocate de pârâţi, cât şi acţiunea promovată de reclamanta A., astfel cum a fost precizată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond a soluţionat cauza fără a-i respecta drepturile procedurale, respectiv la apărare, având în vedere că nu i s-au comunicat întâmpinările şi actele depuse de părţi in procedura regularizării, pentru a putea formula apărări şi răspuns la întâmpinare, aşa cum era obligatoriu potrivit C. proc. civ.. De asemenea, nefiindu-i comunicate întâmpinările şi actele depuse de parţi nu a avut posibilitatea nici să-şi exprime punctul de vedere faţă de excepţiile invocate. A mandatat un avocat să verifice dacă întâmpinările şi actele sunt in dosar, acesta confirmându-i telefonic că sunt in dosar, nefiindu-i comunicate.

Sentinţa dată nu cuprinde motivări faţă de toate capetele sale de cerere, mărginindu-se doar să analizeze parte din motive, cea mai importantă susţinere, respectiv cea referitoare la faptul că reprezentantul Uniunii Patronatelor din România B., E. nu avea calitatea de propune/susţine în D. candidatura d-lui C., deoarece, după data de 27.02.2017 nici acesta şi nici F. nu mai reprezentau Confederaţia Naţională a Patronatului Român, acesta fiind reprezentată în mod legal de d-G.. Motivarea instanţei că afirmaţia referitoare la încheierea unui protocol nu ar fi cenzurabilă în contenciosul administrativ nu are niciun suport legal în condiţiile în care instanţa de contencios administrativ, în dosarul x/2017, a respins acţiunea d-lui F., in calitate de Preşedinte a CNPR, care a solicitat anularea hotărârilor şi a deciziilor adoptate în şedinţa Conferinţei Naţionale a Patronatului Român - CNPR- din 27.02.2017 .

Practic în şedinţa respectivă au fost modificate organele de conducere, Preşedinte fiind ales G.. A depus la dosarul cauzei extras de pe Ecris, însa la acel moment decizia civilă din apel nu era motivată şi nu era în posesia sa, motiv pentru care o anexează prezentului recurs, ca înscris nou ce nu s-a aflat in posesia sa.

Faţă de soluţia din dosarul x/2017, prin care se confirmă (fiind putere de lucru judecat) că din 27.02.2017 F. nu mai era preşedinte CNPR şi nu putea mandata pe E. în D.. De altfel, CNPR, prin G. a formulat întâmpinare in prezenta cauză şi a solicitat ca acţiunea mea să fie admisă, arătând că E. nu avea mandat legal în D. pentru a susţine candidatura d-lui C.. Cu privire la acest aspect instanţa nu si-a spus punctul de vedere, practic nemotivând aspectele referitoare la nulitate procedurii având la bază sentinţa care conferă putere de lucru judecat.

Împrejurările referitoare la eventuale fapte penale vor fi analizate în penal fiind susţinute, in cadrul acţiunii civile, numai pentru a se înţelege contextul în care s-au derulat evenimentele, recurenta-reclamantă fiind prezentă la D. cu dosar de candidatură, fiind susţinută de Patronatele din Bacău, afiliate chiar la B. şi susţinută de CNPR prin preşedinte G. care a formulat întâmpinare şi a solicitat admiterea acţiunii sale. Oricum situaţia organelor de conducere ale CNPR, este clar confirmată print-o hotărâre judecătorească, cu putere de lucru judecat astfel încât apreciază că se impune anularea procedurii de numire în funcţia de asistent judiciar a d-lui C.. Cele referitoare la dl C. au avut la bază numai conduita D. care a retras de pe liste candidatura, după sesizarea sa, in condiţiile in care ar fi îndeplinit criteriile legale.

Solicită admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare, şi in subsidiar reţinerea cauzei şi rejudecarea fondului în raport de motivele de nulitate arătate în cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost completată în sensul anulării procedurii de numire a d-lui C. în funcţia de Asistent Judiciar la Tribunalul Bacău şi reluarea procedurii de ocupare a postului de Asistent Judiciar în condiţii legale.

4. Apărările formulate în recurs

Intimatul-pârât C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susţinând că din cuprinsul memoriului de recurs, nu rezultă care sunt care sunt normele de drept materiale pe care le-ar fi încălcat prima instanţă.

Recurenta -reclamantă a depus la dosar, la data de 04.11.2021, o cerere de suspendare a cauzei până la soluţionarea dosarului nr. x/2021, ce vizează apelul formulat împotriva soluţiei prin care au fost anulate cele două protocoale încheiate de CNPR şi H., care au stat la baza avizelor şi respectiv numirilor în funcţia de asistenţi judiciar.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că cererea de suspendare a judecăţii cauzei, formulată de recurenta-reclamantă, până la soluţionarea dosarului nr. x/2021, în care, din evidenţele Ecris, la data de 16.11.2021, prin Decizia nr. 1631, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererile de apel formulate, a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiţiei, respingând acţiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, şi a respins acţiunea în contradictoriu cu pârâtul H., ca neîntemeiată, nu este fondată.

Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora "Instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul altei judecăţi", întrucât, având în vedere obiectul prezentei cauze, sentinţa recurată ce face obiectul recursului, obiectul dosarului nr. x/2021 şi stadiul judecăţii acestuia, soluţionarea prezentului recurs nu depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept ce face obiectul judecăţii în dosar nr. x/2021.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 5) şi 8) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Pentru a răspunde criticilor formulate prin recurs, Înalta Curte are în vedere, rezumativ, contextul factual şi cadrul legislativ care a condus la prezentul litigiu.

În cauză, mandatul de cinci ani pentru care reclamanta a fost numită în funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Bacău a încetat de drept, la data de 4 iulie 2018, prin împlinirea termenului de cinci ani prevăzut de art. 1 din H.G. nr. 616/2005, iar prin Hotărârea nr. 127/08.05.2018 a Plenului Consiliului Economic şi Social a fost aprobată candidatura pârâtului C. pentru postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău. Ulterior, prin Ordinul nr. 286/C/13.07.2018 emis de Ministrul Justiţiei, pârâtul C. a fost numit pe o perioadă de 5 ani în funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Bacău.

Prin cererea formulată, reclamanta A. a solicitat anularea procedurii efectuate în cadrul D. şi MJ de investire a d-lui C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, din partea patronatelor, şi suspendarea provizorie, în regim de urgenţă, a procedurii de investire până la soluţionarea definitivă a cauzei

Curtea de apel a respins acţiunea, reţinând în esenţă că în cauză nu s-a probat niciun viciu de legalitate al procedurii de numire a pârâtului C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, atât Hotărârea D. nr. 127/2018, cât şi Ordinul MJ nr. 286/2018, precum şi operaţiunile administrative care stau la baza acestora respectând prevederile legale incidente.

Soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

2.1. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 5) din C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", este nefondat.

Acest motiv de casare vizează neregularităţi de ordin procedural care sunt sancţionate cu nulitatea. Potrivit art. 174 din C. proc. civ., nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, este absolută atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public şi este relativă în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat.

Prin motivele de recurs invocate în temeiul art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susţinut că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin necomunicarea întâmpinărilor şi a actelor depuse la dosar, întrucât nu a avut posibilitatea să depună un punct de vedere cu privire la excepţiile invocate.

Susţinerile recurentei-reclamante, având în vedere faptul că, potrivit art. 178 C. proc. civ., nulitatea relativă trebuie invocată, pentru neregularităţile săvârşite până la începerea judecăţii, la primul termen de judecată, iar pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, la termenul la care s-a săvârşit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor şi înainte de a pune concluzii pe fond, sunt nefondate. Întâmpinările au fost depuse la dosarul Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, care şi-a declinat competenţa materială către Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa nr. 9102/2.08.2018, ulterior cauza a fost înregistrată la această instanţă, iar primul termen de judecată a fost la data de 7.11.2018, termen până la care reclamanta nu a invocat niciun fel de neregularităţi procedurale, prima cerere fiind depusă la dosar la data de 8.01.2019.

Mai mult, este nefondat acest motiv de recurs, câtă vreme din actele aflate la dosarul de fond rezultă că, la data 01.11.2018, apărătorul ales al reclamantei, respectiv doamna avocat I., a depus la dosar delegaţie, cerere de studiu şi de eliberare a unor copii de pe înscrisurile aflate la dosar. Apărătorul ales a luat cunoştinţă, astfel, de întâmpinările depuse la dosar, astfel că nu se poate susţine că reclamanta nu a avut posibilitatea să formuleze răspuns cu privire la excepţiile invocate prin întâmpinări şi la apărările invocate.

De asemenea, sunt nefondate susţinerile recurentei-reclamante potrivit cărora instanţa de fond nu a analizat toate capetele de cerere din acţiune, întrucât nu a analizat susţinerea referitoare la faptul că reprezentantul Patronatelor din România B., E., nu avea calitatea de a propune/susţine în D. candidatura d-lui C. în vederea numirii ca asistent judiciar. Faptul că instanţa nu a analizat toate susţinerile invocate de reclamantă, că acestea nu au fost considerate pertinente, nu conduce la concluzia că instanţa nu a făcut o analiză proprie a susţinerilor reclamantei şi a probelor administrate, în condiţiile în care considerentele prezentate reflectă raţionamentul juridic care a determinat convingerea judecătorului pentru soluţia pronunţată şi permit analiza legalităţii hotărârii pronunţate.

2.2. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., este, de asemenea, nefondat.

Prin Hotărârea nr. 127/08.05.2018 a Plenului Consiliului Economic şi Social a fost aprobată candidatura pârâtului C. pentru postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, iar prin Ordinul nr. 286/C/13.07.2018 emis de Ministrul Justiţiei, pârâtul C. a fost numit pe o perioadă de 5 ani în funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Bacău.

Mandatul de cinci ani pentru care reclamanta a fost numită în funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Bacău încetase de drept, la data de 4 iulie 2018, prin împlinirea termenului de cinci ani prevăzut de art. 1 din H.G. nr. 616/2005, iar ca urmare a Notei privind propunerea confederaţiei patronale CNPR pentru ocuparea unui post de asistent judiciar la Tribunalul Bacău şi a recomandării din data de 16.04.2018, la data de 26.04.2018 a fost depus la Consiliul Economic şi Social, de către Confederaţia Naţionala a Patronatului Roman, dosarul privind candidatura pârâtului C. în vederea ocupării unui post de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, nominalizarea fiind efectuată în baza protocolului privind redistribuirea locurilor Uniunii Naţionale a Patronatului Roman către Confederaţia Naţionala a Patronatului Roman.

Din analiza sentinţei atacate se constată că prima instanţă a reţinut îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (4) din H.G..616/2005, având în vedere că pârâtul C. are reşedinţa stabilită în Municipiul Bacău încă din data de 16.04.2018, anterior înaintării propunerii de numire la D., şi are o vechime în funcţia de consilier juridic de peste 20 de ani, iar pe de altă parte că, începând din anul 2008, acesta a preluat ca sarcini suplimentare atribuţiile specifice compartimentului de resurse umane. De asemenea, a reţinut că în cauză nu s-a probat nici un viciu de legalitate al procedurii de numire a pârâtului C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, atât Hotărârea D. nr. 127/2018, cât şi Ordinul MJ nr. 286/2018, precum şi operaţiunile administrative care stau la baza acestora, respectând prevederile legale incidente.

Înalta Curte constată, din analiza considerentelor sentinţei atacate, că în mod corect instanţa de fond, având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 8 alin. (1) Legea nr. 554/2004, privind vătămarea reclamantului, pentru formularea acţiunii în contencios administrativ, într-un drept al său ori într-un interes legitim, a reţinut faptul că reclamanta solicită anularea actelor şi operaţiunilor administrative emise în cadrul procedurii de numire a pârâtului C. în funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, contestă legalitatea protocolului prin care s-au redistribuit locurile UNPR către CNPR, însă nu a fost propusă de nici o confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, în vederea candidaturii pentru postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, dosarul acesteia nefiind depus la Consiliul Economic şi Social de nici o confederaţie patronală reprezentată în D., astfel că nu a rezultat existenţa vreunei vătămări cauzate acesteia de numirea pârâtului C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău.

Concluzionând, instanţa de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanţa de fond realizând o corectă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge atât cererea de suspendare a judecăţii formulată de recurenta-reclamantă, cât şi recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 253 din 23 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecăţii formulată de recurenta-reclamantă.

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 253 din 23 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.