IT specialists' salary increment claims rejected as statutory seniority and allowance provisions limited to judges, prosecutors, and assimilated personnel

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a 8-a în data de 6 decembrie 2018, reclamanţii A. şi B., specialişti IT în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov au chemat în judecată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:

1. Anularea deciziei numărul 638 din 25 septembrie 2018 emisa de Procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

2. Anularea deciziei anularea hotărârii numărul 79 din 1 noiembrie 2018 emisa de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

3. Obligarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze salariile de bază ale reclamanţilor cu luarea în considerare a vechimii în funcţie a fiecăruia din reclamanţi, a majorării de 5% ca urmare a faptului că activează la nivel de tribunal şi cu recalcularea sporurilor pentru condiţii de muncă grele de 15%, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25% şi pentru păstrarea confidenţialităţii de 5%, prin raportare la noul salariu de bază rezultat.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1184 din 27 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs reclamanţii A. şi B., prin care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi, după rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea pârâtului să emită o nouă decizie avându-se în vedere art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 republicată, astfel cum a fost modificată şi completată, art. 17 din Secţiunea 4 a capitolului VIII din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (1). 2 din secţiunea 6 a aceluiaşi capitol cu aplicarea nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii- cadru nr. 153/2017, în integralitatea Iui (salarii de bază conform indemnizaţiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoaşterea vechimii în specialitate în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului; plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit solicitării menţionate anterior şi venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective.

În motivarea căii de atac, recurenţii-reclamanţi au făcut trimitere la prevederile art. art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 republicată şi la faptul că legiuitorul a prevăzut în Anexa V secţiunea 6 a Capitolului VIII din Legea 153/2017, privind salarizarea personalului din fonduri publice, la articolul 22 alin. (1), că salariile de bază pentru aceşti specialişti sunt prevăzute în anexă la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4.

Recurenţii au susţinut în esenţă că salariul de bază al specialiştilor IT a fost stabilit prin raportare la grila de salarizare pentru funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcţie de 0-3 ani (Anexa 5 la Legea nr. 153/2017, Capitol I, lit. B). nr. crt. 4), în condiţiile în care legea nu precizează în mod explicit acest nivel de salarizare din grilă, ci face trimitere la nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, fără a face alte precizări.

Dacă legiuitorul ar fi dorit o limitare, aceasta ar fi fost făcută ca în cazul asistenţilor judiciari unde, la art. 16 din Legea 153/2017 se menţionează în mod explicit nivelul din grilă unde vor fi încadraţi.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a emis decizia ţinând cont de nota nr. x/2018 a PICCJ având ca obiect salarizarea specialiştilor IT din cadrul Ministerului Public şi dispoziţiile legale introduse prin Legea nr. 207/2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, notă prin care se face propunerea salarizării specialiştilor IT din cadrul PICCJ la nivelul unui procuror cu grad de judecătorie vechime în funcţie bază 0-3 ani, tară a mai fi recunoscută vechimea în specialitate câştigată până în prezent, ci doar vechimea în muncă, astfel că la salarizarea noastră nu se ţine cont de vechimea în funcţie a fiecărui specialist IT, fapt care ar fi condus la încadrarea pe un nivel corespunzător intervalelor de vechime la nivelul instanţei de referinţă (judecătorie) şi la stabilirea venitului salarial corespunzător acestor intervale. De asemenea, nu se ţine cont de celelalte drepturi salariate prevăzute de lege pe categoria profesională din care facem parte, respectiv de prevederile art. 17 din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017.

Această vechime în funcţie a fost recunoscută prin deciziile emise până în prezent (2007 şi până în prezent), chiar şi prin decizii de încadrare/reîncadrare conform Legii-cadru nr. 153/2017, emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, decizii care a fost emise având în vedere prevederile art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017:

"La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38".

Trimiterea la nr. crt. 4 lit. B). capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017 cuprinde atât stabilirea salariului în funcţie de majorarea raportată la vechimea în muncă cât şi în funcţie de majorarea raportată la vechime în funcţie/specialitate. Faptul că salariile specialiştilor au fost plafonate la baza 0-3 ani cu explicaţia din NOTĂ, că "prin vechime în funcţie, în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie" reprezintă o încălcare a dreptului reclamantului de a beneficia de vechime în funcţii din sistemul judiciar.

Recurenţii susţin că atâta vreme cât trimiterea se face la întregul nr. crt. 4 lit. B). capitolul I, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017, conform tuturor prevederilor legale în vigoare, limitarea acestor salarii doar la nivelul gradaţiei de bază, corespunzătoare procurorului cu vechime de 0 - 3 ani este rezultatul unei interpretări restrictive şi nelegale a acestor prevederi normative. în acest context. consider că trebuie să beneficiez de majorarea pentru vechime în specialitate, altfel ar însemna că ne îndepărtăm de la sensul şi spiritul legii devenind astfel singura categorie din sistemul de justiţie care nu beneficiază de majorarea pentru vechimea în funcţie, deşi aceasta vechime în funcţie este recunoscuta chiar în anexa V a Legii-cadru 153/2017 sub fiecare grilă de salarizare pentru personalul angajat în sistemul judiciar existând o notă prin care se arată ce se înţelege prin vechime în funcţie (a se vedea: NOTA nr. 1 de la capitolul I lit. A): Prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat- asistent sau auditor de justiţie; NOTA nr. 1 de la capitolul I lit. B): Prin "vechime în funcţie', în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat- asistent sau auditor de justiţie; NOTA nr. 1 de la capitolul II: Prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţii auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor; NOTA nr. t de Ia capitolul III: Prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţii de personal conex în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor; NOTA nr. 1 de la capitolul V: Pentru poziţiile 4-10, prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţii de specialitate criminalistică şi în funcţii auxiliare de specialitate criminalistică: NOTA nr. 1 de hi capitolul VII: Prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în probaţiune).

În măsura în care legiuitorul ar fi urmărit limitarea salariului de bază al specialiştilor IT la nivelul salariului unui procuror cu grad de judecătorie cu vechime între 0-3 ani, s-ar fi prevăzut în lege expres acest lucru.

Prin luarea în considerare a vechimii în specialitate nu s-ar adăuga la lege şi nu s-ar proceda la extinderea aplicării unor drepturi de .natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal, ci s-ar aplica prevederile art. 17-alin. (1) din Secţiunea a 4-a, capitolul VIII, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017:

"Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările-şi completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale. în raport cu funcţia deţinută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum şi cu nivelul instanţei sau al parchetului, după caz".

Grila de salarizare la care face trimitere art. 22 alin. (1) din secţiunea a 6-a din Capitolul VIII din Anexa V a legii-cadru 153/2017 cuprinde 3 elemente salariale de bază: indemnizaţia lunară, vechimea în muncă si vechimea în funcţie. Cu alte cuvinte, salariului specialiştilor IT este format din 3 componente şi ar fi contrar legii ca una din cele 3 componente să fie tăiată de angajator.

Nota nr. x/2018 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are efect informativ pentru unităţile subordonate şi. în niciun caz. nu se poate impune cu forţa unei norme juridice, cu atât mai mult cu cât contravine dispoziţiilor lipsite de echivoc ale legii.

În fapt, prin această notă s-a propus ca salariile specialiştilor să fie stabilite pe gradaţii de vechime în muncă, doar pentru vechimea în funcţie între 0-3 ani, ca ale specialiştilor din cadrul PICCJ.

Funcţia de specialist a apărut pe statul de funcţii al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2014. în anul 2017 era legală şi temeinică încadrarea acestuia la o vechime în funcţie de 0-3 ani.

Totodată, specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte -de Casaţie şi Justiţie sunt încadraţi ca funcţionari publici şi nu ca personal auxiliar de specialitate, beneficiind de altă modalitate de calcul a bazei salariale (pentru funcţii de execuţie a se vedea Anexa VIII Capitolul I lit. A) pct. II lit. c) NOTĂ: 2. Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale institutjilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%).

Recurenţii arată că în cazul lor, specialişti IT, singurele criterii de recunoaştere a vechimii în funcţie sunt cele indicate de lege: grilele de vechime în funcţie stabilite pentru un procuror cu grad de judecătorie, de la cea mai mică vechime până la cea de peste 20 de ani.

Susţin că trebuie recunoscută această vechime în funcţie/specialitate şi încadrat fiecare specialist IT în raport de vechimea în specialitate pe care o are şi raportat la categoria profesională din care face parte, respectiv personal auxiliar de specialitate, acest element fiind o componentă esenţială a salariului de bază.

Dacă s-ar menţine doar această bază de 0-3 ani ca vechime în specialitate, ar însemna ca un specialist IT debutant (indiferent de vechimea în muncă) să aibă acelaşi nivel salarial de bază cu cel al unuia care are o vechime maximă în funcţie în parchete sau instanţe şi că nu s-ar mai pune problema avansării/promovării în ceea ce priveşte această vechime în funcţie pe viitor - spre deosebire de restul funcţiilor de personal auxiliar de specialitate (ca de altfel orice altă categorie socio-profesională) cărora le este recunoscut acest beneficiu legal.

În opinia recurenţilor, dacă nu s-ar recunoaşte această vechime în specialitate/funcţie ar însemna că specialiştii 1T, ca personal auxiliar de specialitate, nu ar putea beneficia nici de pensie de serviciu, pensie reglementată de prevederile art. 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004. în momentul îndeplinirii condiţiilor legale: vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate si vârsta de 60 de ani.

De asemenea, se încalcă prin omisiune şi dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 " Pentru activitatea desfăşurata, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege".

Cu toate că Nota nr. x/2018 din 27.08.2018 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost transmisă şi instanţelor din ţară. precizează că spre deosebire de soluţia adoptată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (pe care o consider restrictivă şi în defavoarea angajatului), în cadrul altor instituţii din sistemul judiciar veniturile salariate ale specialiştilor IT au fost stabilite cu luarea în considerare a vechimii în funcţie a fiecărei persoane şi încadrarea corespunzătoare în intervalele de vechime stabilite de Anexa nr. 5 la Legea nr. 153/2017, Capitolul l. lit. B), nr. crt. 4. precum şi a prevederilor art. 17 alin 3 şi alin. (4) din Anexă. Este cazul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, Curţii de Apel Alba Iulia. Curţii de Apel Piteşti, Curţii de Apel Galaţi.

Acest lucru a creat discriminare în cadrul aceleaşi familii ocupaţionale. lipsind orice justificare reală privind reglementarea unei grile de salarizare distincte pentru specialiştii IT din cadrul parchetelor şi cei din cadrul instanţelor pentru care au fost emise decizii de salarizare luându-se în considerare şi vechimea în specialitate.

S-a încălcat principiul legalităţii (prevăzut în art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017) deoarece salariile reclamanţilor au fost stabilite pe baza notei nr. 9736/20017 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu pe baza prevederilor legale.

În fine, recurenţii au suţinut că având în vedere că s-au emis decizii de salarizare diferite pentru specialiştii IT din instanţe şi parchete, este clar că s-a încălcat şi principiul nediscriminării (prevăzut în art. 6 lit. b) din Legea- cadru nr. 153/2017), dar şi principiul egalităţii (prevăzut în art. 6 lit. c) din Legea- cadru nr. 153/2017), în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie.

4. Apărările intimatului

Intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Pentru a răspunde criticilor formulate prin recurs, Înalta Curte are în vedere, rezumativ, contextul factual şi cadrul legislativ care a condus la prezentul litigiu.

Reclamanţii specialişti IT în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care au solicitat anularea Hotărârii nr. 79/01.11.2018 a Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a Deciziei Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nr. 638/25.09.2018 şi obligarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze salariile de bază ale reclamanţilor cu luarea în considerare a vechimii în funcţie a fiecăruia din reclamanţi, a majorării de 5% ca urmare a faptului că activează la nivel de tribunal şi cu recalcularea sporurilor pentru condiţii de muncă grele de 15%, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25% şi pentru păstrarea confidenţialităţii de 5%, prin raportare la noul salariu de bază rezultat.

Soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

În analiza criticii formulate prin memoriul de recurs referitoare la vechimea în funcţie, reţine Înalta Curte că, potrivit art. (3) alin. (2) din Legea 567/2004 "Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT". Aşadar, specialiştii IT fac parte din categoria profesională a personalului auxiliar din cadrul instanţelor/parchetelor şi nu din categoria magistraţilor or a personalului asimilat magistraţilor.

Drepturile salariale ale specialiştilor IT din cadrul PICCJ (deci şi ale reclamanţilor prin raportare la dispoziţiile art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018) sunt reglementate de Legea nr. 153/2017 la art. 22 din anexa V, cap. VIII conform căruia:

"(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

Prin urmare, în acord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar constată că salariul de bază al specialiştilor IT din cadrul instanţelor şi parchetelor se calculează prin raportare la salariul de bază al unui procuror cu grad de judecătorie, astfel cum este prevăzut în anexa la cap. I lit. B) nr. crt. 4, însă acest text de lege nu poate fi aplicat fără a se ţine seama şi de prevederile Notei anexate tabelului de calcul al salariilor de bază, care la pct. 1 arată că prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.

Aşadar, deşi în cap. I lit. B) nr. crt. 4 se prevăd mai multe niveluri de salarizare pentru procurorii cu grad de judecătorie, diferenţa fiind dată inclusiv de vechimea în funcţie, care conduce la majorarea "bazei de salarizare", o astfel de majorare nu poate fi aplicată decât dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru vechimea în funcţie, astfel cum sunt acestea explicitate în pct. 1 al Notei, respectiv dacă se face dovada vechimii în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat asistent sau auditor de justiţie".

Specialiştii IT din cadrul PÎCCJ nu fac parte din categoria magistraţilor ori a personalului asimilat magistraţilor, limitativ indicaţi în textul Notei şi, pe cale de consecinţă, nu pot beneficia de majorarea aferentă vechimii în funcţia de magistrat sau personal asimilat.

Or, contrar susţinerilor recurenţilor, este evident că specialiştii IT nu pot beneficia de salariul de bază aferent unui procuror cu grad de judecătorie şi, în acelaşi timp, de majorarea pentru vechimea în funcţie acordată personalului auxiliar de specialitate, întrucât s-ar adăuga în mod nepermis la lege, în condiţiile în care în Anexa V la Legea nr. 153/2017 nu este prevăzută în grilele de salarizare o astfel de posibilitate, majorările pentru vechimea în funcţie prevăzute pentru categoria magistraţilor şi cele pentru personalul auxiliar fiind diferite şi fiind prevăzute în mod distinct pentru fiecare categorie profesională.

Instanţa de control judiciar constată că prin Decizia nr. 31/17.05.2021, publicată în M. Of. nr. 734/27.07.2021, obligatorie pentru instanţele de judecată, prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost interpretate, în cazul specialiştilor care nu au o grilă proprie de salarizare, prin trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B), de) la Cap. I din Anexa V din acelaşi act normativ, ce vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie.

Înalta Curte a apreciat că menţiunea expresă a legiuitorului privind înţelegerea noţiunii de "vechime în funcţie" (prin Nota nr. 1) trebuie interpretată în sensul limitării la funcţiile special şi concret prevăzute prin această notă, adică numai pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora, magistraţi-asistenţi sau auditori de justiţie.

Decizia nr. 31/2021 a Înaltei Curţi are în vedere situaţia specialiştilor din cadrul DNA şi DIICOT, însă, deoarece specialiştii IT sunt salarizaţi prin trimiterea la aceeaşi grilă, neavând o grilă proprie, instanţa de recurs consideră că nu poate fi dată o altă interpretare aceloraşi dispoziţii legale în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte critica referitoare la aplicarea sporului pentru instanţă de 5%, instanţa de control judiciar reţine că în mod corect s-a stabilit că măsura de neacordare a majorării de 5% pentru tribunal este legală, în condiţiile în care reglementarea aplicabilă din art. 22 alin. (1) ipoteza finală a Legii nr. 153/2017 prevede că specialiştii IT nu beneficiază de elemente salariale care compun salariul de bază pentru categoriile profesionale din care fac parte, în speţă personal auxiliar, iar majorarea de tribunal de 5% nu este un spor, ci intră în componenţa salariului de bază.

Dispoziţiile art. 17 alin. (3) şi (4) din Anexa V, Cap. VIII, Secţiunea a 4-a din Legea nr. 153/2017 prevăd pentru personalul auxiliar de specialitate o majorarea cu 5% a salariului de bază pentru cei care sunt încadraţi la tribunal şi cu 7,5% pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul curţilor de apel, ambele majorări intrând în salariul de bază al personalului auxiliar, regimul lor nefiind acela al unor sporuri acordate distinct.

Prin urmare, dat fiind faptul că în accepţiunea Legii nr. 153/2017 personalului auxiliar de specialitate i se acordă în funcţie de nivelul instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea o majorare a salariului de bază, este evident că specialiştii IT, prin raportare la textele legale anterior citate, nu pot beneficia de acordarea acestei majorări, întrucât salariul de bază al acestora este stabilit la nivelul unui procuror cu grad de judecătorie.

În ceea ce priveşte susţinerile privind faptul că majorarea privind sporul de instanţă a fost acordată de către alte instituţii din sistemul judiciar, instanţa de recurs reţine că modul în care alţi ordonatori de credite au înţeles să interpreteze şi să aplice legea nu face obiectul cenzurii instanţei de judecată din prezentul litigiu.

Concluzionând, instanţa de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi că instanţa de fond a realizat o corectă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1184 din 27 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti - sec?ia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1184 din 27 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti - sec?ia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.