Material error correction of fiscal joint liability act and scope of substantive amendments

Şedinţa publică din data de 23 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 5 iulie 2019, reclamanta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Comisia de analiză a soluţionării contestaţiilor împotriva deciziilor de angajare a răspunderii solidare, anularea actului de îndreptare a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.2018.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Respinge ca nefondată acţiunea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor cu sediul în Oradea şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Comisia de analiză a soluţionării contestaţiilor împotriva deciziilor de angajare a răspunderii solidare.

1.3. Cererea de recurs exercitată în cauză

Impotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamata A., în condiţiile art. 483 C. proc. civ.

Recursul declarat de reclamantă a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitându-se admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii civile atacate şi rejudecând cauza, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

Criticile aduse de recurenta-reclamantă sentinţei atacate vizează, în esenţă, următoarele aspecte:

- judecătorul instanţei de fond a săvârşit o eroare in ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea normelor de drept material incidente, mai precis, argumentele reclamantei prezentate în toate înscrisurile procesuale depuse, nu au fost văzute cu adevărat de instanţa fondului si, cu atât mai puţin analizate in vederea stabilirii stării de fapt reale;

- în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare împotriva prezentului act de îndreptarea erorii materiale cel interesat poate face contestaţie în condiţiile legii în care putea fi contestat actului iniţial;

- de asemenea, în dispozitivul actului administrativ fiscal menţionat se face menţiunea că se angajează răspunderea solidară a reclamantei "în vederea realizării în parte" a creanţei fiscale, în limita sumei de 181.784,63 RON;

- ulterior, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca -Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor a emis actul de îndreptare a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.2018 prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei nr. 846/31.10.2017 în sensul înlocuirii sintagmei "în vederea realizării în parte" cu sintagma "în vederea realizării în tot" a creanţelor fiscale;

- faţă de prevederile legale ale art. 281 Codul de procedură fiscală se poate constata că legiuitorul a prevăzut o excepţie de la posibilitatea corectării actului în cazul în care corecturile privesc fondul actului;

- stabilirea întinderii obligaţiei fiscale este o chestiune ce ţine de fondul actului administrativ emis, ori în astfel de situaţii potrivit excepţiei instituită de art. 55 alin. (2) teza finală Cod de procedură fiscal, nu se poate emite un act de corectare a erorii aşa cum în mod nelegal s-a emis in cazul subsemnatei, prin urmare consideram ca actul administrativ fiscal contestat nu a respectat condiţia conformităţii conţinutului sau, drept urmare, fiind un act emis cu încălcarea prevederilor legale se impune anularea actului de îndreptarea erorii material.

Faţă de acestea a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, in rejudecare admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, în sensul anularii actului de îndreptare a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.20i8e a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.2018.

1.4. Apărările formulate

Prin întâmpinarea formulată în cauză la recursul declarat de reclamantă, intimata -pârâtă, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecinţa menţinerii ca temeinică şi legală a sentinţei civile atacate.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi a temeiurilor de drept încadrate, relativ la motivul de nelegalitate înscris în art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., dar şi din perspectiva apărărilor formulate în întâmpinările intimaţei, Înalta Curte reţine că instanţa de fond a efectuat o corectă interpretare şi aplicare a legii referitor la modul de soluţionare a cererii reclamantei încât, criticile evocate se vădesc a fi nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte observă că prin motivele de recurs nu sunt aduse critici efective hotărârii primei instanţe, fiind reiterate consideraţiunile reclamantei vizând nelegalitatea sentinţie atacate, în manieră evident similară cu aspectele înfăţişate deja prin apărările formulate la fond.

De asemenea, se reţine că cele reclamate de către recurentă sunt elemente care ţin de temeinicia respingerii acţiunii de către instanţa de fond, interpretarea probelor, a chestiunilor de fapt, ţinând de aprecierea suverană a instanţelor de fond.

Soluţia pronunţată de instanţa de fond reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente în raport cu elementele de fapt ale speţei, prin prisma cărora judecătorul a ajuns la concluzia că din considerentele deciziei nr. 846/31.10.2017 rezultă implicit, dar fără echivoc, că organele fiscale au înţeles să îi atragă răspunderea solidară a reclamantei pentru toate obligaţiile fiscale ale terţei debitoare, neexistând nicio menţiune care să poată fi interpretată în sensul că s-ar fi dorit angajarea răspunderii solidare a reclamantei numai pentru o parte din creanţa totală neplătită în cuantum de 18178463 RON.

Mai mult decât atât, în cuprinsul actului administrativ fiscal menţionat se face referire la întreaga creanţă fiscală datorată de debitor în cuantum de 18178463 RON şi sunt analizate condiţiile legale de angajare a răspunderii solidare a reclamantei raportat la întreaga creanţă fiscală astfel stabilită, fără a se face vreo distincţie pe subcategorii de creanţe de unde ar fi putut rezulta că s-ar fi dorit angajarea răspunderii solidare a reclamantei numai în parte, pentru anumite creanţe fiscale.

Subsumat motivului prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă tinde a convinge instanţa de control judiciar că sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a cadrului de reglementare incident în cauză.

Relativ la motivul de casare avut în vedere de către recurentă, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Reluând succint situaţia de fapt, este de necontestat că prin Decizia nr. 846/31.10.2017 emisă de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, i s-a atras recurentei -reclamante, în calitate de administrator şi asociat, răspunderea solidară cu terţa B. S.R.L. pentru recuperarea sumei de 18178463 RON în temeiul art. 25 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură fiscală, reţinându-se reaua credinţă a reclamantei privind nedeclararea obligaţiilor fiscale ale terţei B. S.R.L.

În dispozitivul actului administrativ fiscal menţionat se face menţiunea că se angajează răspunderea solidară a reclamantei "în vederea realizării în parte" a creanţei fiscale, în limita sumei de 18178463 RON.

Ulterior, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor a emis actul de îndreptare a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.2018 prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei nr. 846/31.10.2017 în sensul înlocuirii sintagmei "în vederea realizării în parte" cu sintagma "în vederea realizării în tot" a creanţelor fiscale.

Împotriva actului de îndreptare a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.2018 reclamanta a formulat contestaţie administrativă care nu a fost soluţionată.

Pornind de la această stare de drept, Curetea reţine că singura critică formulată de reclamantă cu privire la legalitatea actului de îndreptare a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.2018 vizează pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 alin. (3) teza a II-a din Codul de procedură fiscală.

Astfel, Recurenta -reclamantă susţine in esenţă, că stabilirea întinderii creanţei fiscale, pentru care se angajează răspunderea solidară trebuie să fie stabilită în mod temeinic, în mod justificat şi trebuie motivate limitele acestei întinderi, apreciind că este incidenţă excepţia prevăzută de art. 55 alin. (2), teza finală, Codul de procedură fiscală, care stabileşte cu titlu de excepţie că, prin actele de eroare materială nu se pot realiza chestiuni de fond, fiind evident că stabilirea întinderii creanţei este o chestiune de fond.

Or, pe de o parte, dispoziţiile art. 53 alin. (5) Codul de procedură fiscală stipulează clar că actul de îndreptare a erorii materiale şi decizia de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale urmează regimul juridic al actului iniţial şi pot fi contestate în condiţiile legii în care putea fi contestat actul iniţial".

Aşa cum corect a precizat şi instanţa fondului din interpretarea acestui text de lege rezultă că legiuitorul a înţeles să facă aplicabil pentru actul de îndreptare a erorii materiale numai regimul juridic al actului iniţial ceea ce nu înseamnă că o contestaţie administrativă formulată împotriva actului de îndreptare a erorii materiale se soluţionează prin decizia de soluţionare a contestaţiei administrative formulate împotriva actului iniţial ci presupune numai că actul de îndreptare a erorii materiale se supune aceloraşi condiţii legale de contestare ca şi actul iniţial.

Pe de altă parte potrivit art. 53 din Legea 207/2015 îndreptarea erorilor materiale din actul administrativ fiscal prevede:

(1) Organul fiscal poate îndrepta oricând erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal, din oficiu sau la cererea contribuabilului/plătito rului.

(2) Prin erori materiale, în sensul prezentului articol, se înţelege orice greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite din actele administrative fiscale, cu excepţia acelora care atrag nulitatea actului administrativ fiscal, potrivit legii, sau care privesc fondul actului administrativ fiscal.

(3) în cazul în care, după comunicarea actului administrativ fiscal, organul fiscal constată, din oficiu, că există erori materiale în cuprinsul său, acesta comunică contribuabilului/plătitorului un act de îndreptare a erorii materiale."

Aşadar, prin erori materiale, se înţelege orice greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite din actele administrative fiscale, cu excepţia acelora care atrag nulitatea actului administrativ fiscal, potrivit legii, sau care privesc fondul actului administrativ fiscal.

Cum bine a punctat judecătorul fondului, din interpretarea acestor dispoziţii legale reiese că nu pot forma obiectul procedurii de îndreptare a erorilor materiale cuprinse în actele administrative fiscale erorile care privesc însăşi fondul actului administrativ fiscal.

Ca atare, prin emiterea actului administrativ fiscal atacat, nu s-a încălcat această dispoziţie legală, nefiind astfel incidentă sancţiunea nulităţii invocată de reclamantă, astfel că in mod corect instanţa fondului a achiesat la concluziile pârâtei, în sensul că legal şi temeinic a procedat Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor la emiterea actului de îndreptare a erorii materiale nr. BHG REG x/12.03.2018.

III. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., constatând că nu sunt incidente motivele de casare invocate de recurenta-reclamantă A., va respinge recursul formulat de aceasta, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 152 din 16 septembrie 2019 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 februarie 2022.