Admissibility of preliminary ruling on systemic impunity, statutory interpretation of concurrence of criminal laws, and compatibility of secret statute interruption with criminal law foreseeability.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) dismissed the request for a preliminary ruling as inadmissible, thereby leaving the lower court without a binding interpretation and allowing the proceedings to continue based on existing law. The dispute arose from the Court of Appeal Bucharest’s referral regarding the compatibility of non-applying certain domestic provisions on the foreseeability of criminal law with Article 7 of the European Convention on Human Rights (ECHR), specifically questioning whether treating the concurrence of criminal laws in time differently based on the nature of the offense violates the principle of legality, non-discrimination (ECHR Article 14), and constitutional protections, and whether judges can statutorily define "systemic risk of impunity" without pre-established legislative criteria or whether such evaluation encroaches on legislative powers and justifies secret interruption of the statute of limitations. The decisive legal basis involved the admissibility requirements for preliminary rulings under Article 477 of the Code of Criminal Procedure, as well as the principles of separation of powers (Constitution Article 1(4)), legal certainty in criminal law (ECHR Article 7), and the prohibition of discrimination (ECHR Article 14, Charter of Fundamental Rights Article 49).
Legislator headnote
AI generatedart. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală; Admissibility of preliminary ruling on systemic impunity, statutory interpretation of concurrence of criminal laws, and compatibility of secret statute interruption with criminal law foreseeability: The dispute arose from the Court of Appeal Bucharest’s referral regarding the compatibility of non-applying certain domestic provisions on the foreseeability of criminal law with Article 7 of the European Convention on Human Rights (ECHR), specifically questioning whether treating the concurrence of criminal laws in time differently based on the nature of the offense violates the principle of legality, non-discrimination (ECHR Article 14), and constitutional protections, and whether judges can statutorily define "systemic risk of impunity" without pre-established legislative criteria or whether such evaluation encroaches on legislative powers and justifies secret interruption of the statute of limitations. The decisive legal basis involved the admissibility requirements for preliminary rulings under Article 477 of the Code of Criminal Procedure, as well as the principles of separation of powers (Constitution Article 1(4)), legal certainty in criminal law (ECHR Article 7), and the prohibition of discrimination (ECHR Article 14, Charter of Fundamental Rights Article 49).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive to establish the binding effect and effective date of the decision upon publication in the Official Journal.
Full text
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
ÎN MATERIE PENALĂ
Minuta deciziei nr. 115 Dosar nr. 216/1/2024
Ședința din data de 9 decembrie 2024
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală în dosarul nr. 48817/3/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
1. Dacă lăsarea neaplicată a unor dispoziţii din dreptul intern care se circumscriu standardului naţional de protecţie referitor la previzibilitatea legii penale este compatibilă cu art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcţie de natura infracţiunii, fără încălcarea legalităţii incriminării, respectiv a art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituţia României, art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi fără încălcarea art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu?
3. Dacă în absenţa unor criterii prestabilite prin lege care să definească noţiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanţa de judecată poate statua incidenţa acestora fără să încalce principiul legalităţii incriminării şi pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
4. Dacă, prin raportare la principiul separaţiei puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este compatibilă cu atribuţia de judecată ce revine unei instanţe învestite cu soluţionarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuţii ce aparţin autorităţilor cu competenţe în domeniul de reglementare al politicilor penale?
5. Dacă riscul sistemic de impunitate, apreciat ca atare, legitimează sau justifică întreruperea cursului prescripţiei, de o manieră clandestină, prin acte care nu se comunică suspectului sau inculpatului, fără a se crea o stare de incertitudine perpetuă dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp în care poate fi tras la răspundere penală, cu încălcarea art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2024.