Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 834/2024 AI generated

Denial of scientific researcher promotion based on alleged plagiarism violating research ethics and deontology obligations

Case Number Decizia nr. 834/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision that rejected the plaintiff's action and leaving the contested administrative order in force. The dispute concerned the legality of a ministerial order denying the plaintiff the scientific researcher grades of CS I and CS II, which resulted from a competition for a position in archaeology where the initial competition committee had recommended the plaintiff's promotion. The plaintiff argued the denial was arbitrary due to a lack of formal approval for the professional code of ethics, while the state defendants contended the decision was legally grounded in findings of academic misconduct. The Court determined that the administrative act was lawful because it was based on a specialized commission's resolution that upheld findings of massive, intentional plagiarism in a specific scientific work published by the plaintiff. Relying on Articles 15(1), 16(2)(c), and 17 of Law No. 319/2003 regarding the status of research and development staff, as well as Article 24(a) which mandates adherence to research ethics and deontology, the Court held that the violation of professional ethics was sufficient to infirm the competition result, rendering the appellant's arguments regarding the formal status of the ethical code irrelevant.

Legislator headnote

AI generated

art. 17 din Legea nr. 319/2003, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 17 alin. (4) din Legea nr. 319/2003, art. 16 alin. (1) din Legea nr. 319/2003, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Denial of scientific researcher promotion based on alleged plagiarism violating research ethics and deontology obligations: The dispute concerned the legality of a ministerial order denying the plaintiff the scientific researcher grades of CS I and CS II, which resulted from a competition for a position in archaeology where the initial competition committee had recommended the plaintiff's promotion. The plaintiff argued the denial was arbitrary due to a lack of formal approval for the professional code of ethics, while the state defendants contended the decision was legally grounded in findings of academic misconduct. The Court determined that the administrative act was lawful because it was based on a specialized commission's resolution that upheld findings of massive, intentional plagiarism in a specific scientific work published by the plaintiff. Relying on Articles 15(1), 16(2)(c), and 17 of Law No. 319/2003 regarding the status of research and development staff, as well as Article 24(a) which mandates adherence to research ethics and deontology, the Court held that the violation of professional ethics was sufficient to infirm the competition result, rendering the appellant's arguments regarding the formal status of the ethical code irrelevant.

Keywords

AI generated
plagiarism promotion of research professional misconduct research staff research results action by staff

Cited Legislation

AI generated
art. 17 din Legea nr. 319/2003
Pârvan al Academiei Române, conform art. 17 din Legea nr. 319/2003.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
319/2003, a respins prin sentinţa atacată cererea de chemare în judecată, atrăgând astfel incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 17 alin. (4) din Legea nr. 319/2003
Pârvan al Academiei Române, conform art. 17 din Legea nr.
art. 16 alin. (1) din Legea nr. 319/2003
În acest sens, se are în vedere şi faptul că, referitor la acordarea gradelor profesionale şi încadrarea pe funcţii, dispoziţiile art. 16 alin.
art. 496 alin. (1) C. proc. civ
Cited in the dispositive section as the procedural rule authorizing the court to rule on the appeal and dismiss it as unfounded.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Cited in the dispositive section as the primary legal basis for dismissing the appeal and upholding the lower court's decision.

art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Cited in the dispositive section as the procedural rule authorizing the court to rule on the appeal and dismiss it as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 14 februarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 02 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 6365/23.12.2020 privind neacordarea titlurilor de cercetător ştiinţific gradul I şi respectiv, de cercetător ştiinţific gradul II, respectiv anularea Anexei nr. 17299/1/29.12.2020;

- obligarea pârâtului la reexaminarea dosarului de concurs cuprinzând actele prevăzute de anunţ şi de lege ca fiind necesare pentru promovarea reclamantului pe postul de CS II;

- obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ prin care să constate că este îndeplinit punctajul necesar obţinerii gradului profesional CS II care conţine activitatea şi lista lucrărilor publicate şi evaluate conform standardelor minimale necesare şi obligatorii instituite prin Ordinul ministrului cercetării nr. 6.129/2016 şi solicitate de Comisia de istorie şi studii culturale, punctajul fiind depăşit la toate cele 4 categorii prevăzute de Standardele minimale care trebuie îndeplinite cumulativ;

- obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ privind confirmarea rezultatului concursului organizat de Institutul Arheologic V. Pârvan al Academiei Române, conform art. 17 din Legea nr. 319/2003.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 554 din 22 martie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 554 din 22 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Recurentul-reclamant a învederat, în esenţă, că sentinţa recurată este nelegală fiind dată cu încălcarea normelor de drept material privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare, reglementat prin Legea nr. 319/2003, pe care instanţa de fond le-a interpretat si aplicat greşit.

În acest sens, a făcut trimitere la prevederile art. 24 alin. a) din Legea nr. 319/2003, precum şi la dispoziţiile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, apreciind că instanţa de fond a eludat dispoziţiile legale considerând că este irelevant dacă Codul de etică şi deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare a fost aprobat sau nu.

Totodată, a susţinut că, în condiţiile în care propunerile Comisiei 31 şi ale Consiliului general al C.N.A.T.D.C.U. nu produc efecte juridice prin ele însele, fiind supuse aprobării ministrului, aprobarea implică o analiză a îndeplinirii condiţiilor legale în desfăşurarea procedurilor.

Nu rezultă care este informaţia relevantă în baza căreia s-a format convingerea cu privire la neîndeplinirea condiţiilor de promovare a acestuia pe postul de CS II, convingere contrară celei exprimate de Comisia de concurs, formată din specialişti, instituită la nivelul Institutului de Arheologie "V. Pârvan".

Toate cele arătate evidenţiază caracterul arbitrar al deciziei Consiliului general al C.N.A.T.D.C.U. şi, în final, nelegalitatea ordinului prin care aceasta a fost aprobată doar formal, fără vreo analiză a îndeplinirii condiţiilor legale în desfăşurarea procedurilor şi, pe cale de consecinţă, vătămarea adusă drepturilor sale recunoscute de lege.

Contrar acestor aspecte, instanţa de fond, cu încălcarea normelor legale, în special interpretând în mod eronat sau chiar evitând să aplice anumite dispoziţii din Legea nr. 319/2003, a respins prin sentinţa atacată cererea de chemare în judecată, atrăgând astfel incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate, ca fiind temeinică şi legală, reiterând, în esenţă, apărările susţinute în faţa instanţei de fond.

Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate, ca fiind temeinică şi legală, reiterând, în esenţă, apărările susţinute în faţa instanţei de fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este nefondat, reţinând următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greşită a normelor de drept material este nefondat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că, potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

Criticile recurentului-reclamant privind greşita aplicare a dispoziţiilor legale incidente în cauză, sunt nefondate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul A. a participat la un concurs pentru ocuparea unui post vacant de cercetător ştiinţific II (CS II), jumătate de normă, în specializarea Arheologie clasică la Institutul de Arheologie "V. Pârvan".

Comisia de concurs s-a întrunit la 13 decembrie 2019 şi a acordat dosarului de concurs depus de reclamant nota 10, recomandând candidatul pentru ocuparea postului de cercetător ştiinţific II (CS II), în specializarea Arheologie clasică.

Raportul Comisiei de concurs a fost înaintat, spre aprobare, Consiliului Ştiinţific al Institutului de Arheologie "V. Pârvan", care l-a aprobat în unanimitate şi l-a înaintat spre avizare Academiei Române, care a transmis aprobarea finală, prin adresa secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române nr. 5632/23.12.2019.

Ulterior dosarul a fost transmis la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia Infrastructuri de Cercetare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia Infrastructuri de Cercetare a emis adresa nr. x/19.10.2020 în care apare menţionat:

"De asemenea, potrivit propunerilor Comisiei de Fizică a CNATDCU, validate de către Consiliul general al CNATDCU, în cadrul reuniunii din data de 29.09.2020, prin Ordinul MEC nr. 5756/14.10.2020 nu se acordă titlul de CS I candidatului A.."

În continuare, prin aceeaşi adresă se solicită ca:

"în vederea retransmiterii acestui dosar de concurs, la Comisia Istorie şi Studii Culturale în următoarea sesiune de lucru, vă rugăm să dispuneţi completarea acestora potrivit celor solicitate de către comisia de specialitate a CNATDC", cerându-se corectarea fişei de evaluare în sensul eliminării unor raportări precum cele de la CDI I 1 (cartea nu îndeplineşte cerinţa de a fi publicată la o editură din străinătate recunoscută de CNCS/de a fi disponibilă în cel puţin 15 biblioteci indexate în B. sau World Cat) şi la CDI I 4 (unde un ghid-album e raportat ca monografie)".

Institutul de Arheologie "V. Pârvan" a retransmis dosarul şi mapa cu contribuţii ştiinţifice conform solicitării Ministerului Educaţiei şi Cercetării - Direcţia Infrastructuri de Cercetare.

Prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 6365/23.12.2020, art. 1 s-a dispus:

"Nu se acordă titlul de cercetător ştiinţific gradul I şi respectiv, de cercetător ştiinţific gradul II, persoanelor nominalizate în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin".

Anexa nr. 17299/1 din 29 decembrie 2020, ataşată ordinului indică, referitor la reclamant, că infirmarea soluţiei comisiei de concurs din cadrul Institutului de Arheologie are la bază rezoluţia comisiei de specialitate a C.N.AT.D.C.U. Comisia 31 - Istorie şi studii culturale potrivit căreia:

"Se infirmă. Comisia propune infirmarea rezultatului concursului, bazându-ne pe art. 24 alin. a) din Legea nr. 319/2003, referitor la obligaţiile personalului de cercetare - dezvoltare (să respecte etica şi deontologia activităţii de cercetare - dezvoltare) şi pe un comunicat al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Arheologie -Vasile Pârvan - al Academiei Romane, publicat pe htttp/:/www.x.ro/pagini/dezbatere 2003 33.html) în care se constată - prezenţa de plagiat masiv, făptuit conştient, intenţionat şi dus până la capăt prin publicarea în forma tipărită şi electronică - a lucrării Standarde şi proceduri în arheologie, Bucureşti INMI, 2004, autor A.."

Reclamantul a formulat plângere prealabilă împotriva acestui Ordin şi ulterior a înregistrat acţiunea ce face obiectul prezentului dosar, solicitând anularea Ordinului nr. 6365/23.12.2020, obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ de confirmare a rezultatului concursului organizat de Institutul de Arheologie "V. Pârvan" al Academiei Române, conform art. 17 din Legea nr. 319/2003.

Instanţa de recurs reţine că legalitatea actului administrativ, indiferent de caracterul acestuia, normativ sau individual, se raportează la respectarea temeiului de drept în baza căruia a fost emis şi, ulterior, necesitatea respectării tuturor elementelor de fapt, a paşilor procedurali care trebuie urmaţi la încadrarea situaţiei juridice/raporturilor juridice existente în mod real în ipoteza normei abstracte a cărei executare se realizează în concret.

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că ordinul contestat este legal, raportat la dispoziţiile legale care au stat la baza emiterii acestuia.

Această concluzie este corectă, fiind însuşită şi de către instanţa de control judiciar în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident în cauză.

În speţă, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, actul administrativ contestat cuprinde temeiul de drept ce a stat la baza emiterii sale, fiind detaliate motivele de fapt şi de drept care au impus emiterea sa, iar reclamantul, în acţiunea introductivă, a demonstrat, prin argumentele aduse, că are cunoştinţă de considerentele ce au determinat măsura dispusă.

Astfel, emiterea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 6365/23.12.2020 privind neacordarea titlurilor de cercetător ştiinţific gradul 1 şi, respectiv, de cercetător ştiinţific gradul II, respectiv Anexa nr. 17299/1 din 29.12.2020 s-a realizat în baza dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (2) lit. c) şi art. 17 din Legea nr. 319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare, cu completările ulterioare şi cu Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4621/23.06.2020 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare pentru mandatul 2020-2024, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 319/2003, "Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în urma analizei documentelor de concurs, confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursului şi transmite conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare avizul pentru atribuirea prin ordin a titlurilor CS II şi CS I".

Rezoluţia comisiei de specialitate a C.N.AT.D.C.U. Comisia 31 - Istorie şi studii culturale potrivit căreia prin care s-a propus infirmarea rezultatului concursului în ceea ce îl priveşte pe recurentul-reclamant a avut la bază prevederile art. 24 alin. a) din Legea nr. 319/2003, prin raportare la un comunicat al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Arheologie -Vasile Pârvan - al Academiei Române, publicat pe htttp/:/www.x.ro/pagini/dezbatere 200333.html, în care se constată prezenţa de plagiat masiv, făptuit conştient, intenţionat şi dus până la capăt prin publicarea în forma tipărită şi electronică a lucrării Standarde şi proceduri în arheologie, Bucureşti INMI, 2004, autor A..

În acest sens, se are în vedere şi faptul că, referitor la acordarea gradelor profesionale şi încadrarea pe funcţii, dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 319/2003 statuează că "Evaluarea performanţelor profesionale ale candidaţilor, precum şi încadrarea pe funcţii se realizează ţinând seama de studii, de competenţa şi de rezultatele profesionale obţinute, de titlurile ştiinţifice şi de gradele profesionale obţinute, de experienţa în specialitatea postului, de aptitudinile specifice necesare îndeplinirii funcţiei, cu respectarea prevederilor din prezentul statut".

Or, chiar la art. 1 alin. (1) din acest statut se prevede că "Statutul personalului de cercetare-dezvoltare constituie cadrul prin care se promovează formarea continuă, dezvoltarea şi motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competenţei şi eticii profesionale în activităţile de cercetare-dezvoltare, a libertăţii demersurilor ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin".

Totodată, la art. 24 alin. a) din Legea nr. 319/2003 se reglementează obligaţia ce îi incumbă şi recurentului-reclamant de a respecta etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare, respectarea acesteia fiind evident incompatibilă cu conduita acestuia vis-a-vis de lucrarea Standarde şi proceduri în arheologie, Bucureşti INMI, 2004.

În consecinţă, instanţa de control judiciar constată importanţa pe care înţelege să o acorde legiuitorul respectării eticii şi deontologiei profesionale în activitatea de cercetare-dezvoltare, fiind lipsite de relevanţă în acest context alegaţiile recurentului-reclamant privind neaprobarea Codului de etică şi deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare.

Totodată, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, măsura dispusă prin decizia Consiliului general al C.N.A.T.D.C.U. nu are un caracter arbitrar, fiind întemeiată pe prevederile legale anterior reţinute, fiind evident că nu a fost rezultatul neîndeplinirii de către recurentul-reclamant a standardelor ştiinţifice, ci a celor privind etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare, deopotrivă la fel de importante şi obligatorii a fi respectate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate de recurentul-reclamant prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificat motivul de casare a sentinţei prin prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 554 din 22 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.