Jurisdictional conflict over pension indexation claims: administrative litigation competence against specialized labor courts under Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

I. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 21.02.2023, sub nr. x/2023, reclamanţul A. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună următoarele:

- să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G nr. 59/2017;

- obligarea pârâtului Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, la actualizarea şi indexarea drepturilor de pensie, rezultate de la data acordării dreptului de pensie, respectiv 29.06.2015, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G nr. 59/2017 rezultată prin aplicarea Legii nr. 223/2015 în forma nemodificată de O.U.G. nr. 59/2017 în raport cu Legea nr. 152/2017 din 27.06.2017 prin care s-a majorat cu 10% începând cu data de 1 octombrie 2017 cuantumul brut al salariilor de funcţie ale poliţiştilor din Ministerul Afacerilor Interne şi art. 39 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin care s-a majorat cu 25% începând cu 01.01.2018 cuantumul brut al salariilor de funcţie şi celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut;

- obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, la repararea pagubelor cauzate, respectiv achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor în cadrul termenului general de prescripţie, la care se adaugă majorările, actualizările şi indexările aplicate ulterior potrivit Legii nr. 223/2015 modificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum şi dobânzile legale aferente, prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data acordării drepturilor de pensie şi până în prezent.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 275/09.05.2023 pronunţată de Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 823/25.09.2023 pronunţată de Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, spre competentă soluţionare.

Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cărora acţiunea reclamanţilor are ca scop înlăturarea efectelor ordonanţei Guvernului care seavând calitatea de autoritate publică centrală, astfel că, faţă de dispoziţiile art. 96 C. proc. civ. şi ale art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine curţii de apel.

Prin sentinţa nr. 589/2023 din 22 noiembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale; constatând intervenit conflict negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii cauzei în materia contencios administrativ şi fiscal şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Curtea de Apel a apreciat că acţiunea pendinte nu este de competenţa instanţelor de contencios administrativ, litigiul referitor la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat judecându-se conform procedurii determinate prin Legea nr. 223/2015 de către completul specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, acţiunea fiind însoţită şi de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamantul fiind nemulţumit că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispoziţiile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Raportat la scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acestei acţiuni pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Apărării Naţionale) faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţilor de apel.

În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată potrivit dovezilor de la dosar că reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Craiova, motiv pentru care reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.