Validity of police search with consent and criminal liability for abuse of office and extortion

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Suceava, secția penală, prin sentința nr. 29 din 13 decembrie 2004, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul C.P.S., menținând rezoluția din 5 august 2004, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în dosarul penal nr. 55/P/2004.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în fapt, că, petiționarul s-a plâns împotriva rezoluțiilor din 5, respectiv, 14 august 2004 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în dosarul penal nr. 55/P/2004, prin care s-a dispus, în baza art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., confirmarea propunerii organelor de cercetare penală de a nu începe urmărirea penală față de C.G.O., R.D.E. și C.I.F., pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., și la șantaj, prevăzută de art. 194 alin. (1) din același cod, față de G.G., G.V. și Z.G. tot pentru infracțiunea de șantaj, deoarece din probele administrate în cauză nu rezultă săvârșirea acestor fapte prevăzute de legea penală.

În context rezultă că petiționarul C.S.P. a solicitat efectuarea de cercetări față de polițiștii C.G.O., R.D.E. și C.I.J., care, la data de 30 martie 2004, fără acordul său, i-au făcut o percheziție în autoturismul proprietate personală după care, dintr-o geantă au ridicat suma de 175.000.000 lei, sumă pe care au predat-o numitei G.D.M., administrator la SC G. SRL Marginea, jud. Suceava, reprezentând contravaloarea unei cantități de cherestea ridicată, la 5 noiembrie 2003, de la societatea sus-numită, pentru care i-a înmânat o filă C.E.C. fără acoperire în bancă.

Rezultă, de asemenea, din probatoriu că, numitul C.P.S. prin declarația olografă din 14 noiembrie 2003 și-a dat consimțământul pentru executarea percheziției în autoturismul cu care efectuase deplasarea la SC G., fără ca organele de poliție să folosească asupra sa violențe fizice sau verbale.

În baza consimțământului scris, organele de poliție au efectuat un control în autoturism, ocazie cu care au fost găsite facturile și avizele de expediție întocmite la data de 5 noiembrie 2003 pentru cherestea, în valoare de 175.000.000 emise de SC G. SRL Marginea, jud. Suceava pentru SC N.G. SRL Borș, precum și suma de bani în lei și în valută. Organele de poliție au întocmit proces-verbal cu referire la aceste aspecte, în finalul căruia s-a consemnat că C.P.S. predă organelor de poliție suma de 175.500.000 lei, sumă ce va fi predată administratorului SC G., în contul cherestelei livrate anterior.

În raport de aceste date coroborate cu declarațiile celor în cauză, organele de urmărire penală au ajuns la concluzia că nu rezultă comiterea de către aceștia a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

Împotriva acestei sentințe, petiționarul a declarat recurs, în termen legal, prin care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând ca prin admiterea recursului să se dispună trimiterea în judecată a respectivelor persoane pentru comiterea infracțiunilor de care se fac vinovați.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivul de recurs invocat, Înalta Curte constată, în baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, recursul nefondat urmând a fi respins.

În acest sens, din examinarea mijloacelor de probă dispuse și administrate de organele de urmărire penală (plângerea penală a lui C.P.S., procesul-verbal de cercetare la fața locului; declarațiile părților vătămate și declarațiile învinuiților) rezultă fără putință de tăgadă că C.G.O., R.D.E. și C.I.F., ofițeri din cadrul Inspectoratului de poliție județean Suceava, au procedat cu respectarea dispozițiilor legale, astfel că în sarcina lor nu se poate reține săvârșirea vreunei infracțiuni.

Aceeași este și situația numiților G.G., G.V. și Z.G., cercetați pentru infracțiunea de șantaj, în sensul că, l-ar fi amenințat pe C.S.P. cu moartea (să scoată banii din pământ dacă vrea să scape întreg), nerezultând din nici o probă vinovăția acestora pentru fapta ce li se impută.

În consecință, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.P.S., împotriva sentinței penale nr. 29 din 13 decembrie 2004 a Curții de Apel Suceava, care este legală și temeinică și îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.P.S. împotriva sentinței penale nr. 29 din 13 decembrie 2004 a Curții de Apel Suceava.

Obligă recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 februarie 2005.