Appeal annulled as void for lack of concrete cassation grounds; incompatibility declaration claim fails.

Şedinţa publică din data de 09 februarie 2024

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 14.04.2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, să se constate inexistenţa unei stări de incompatibilitate între deţinerea funcţiei de consilier superior în cadrul departamentului pentru lupta antifraudă (în continuare, "DLAF") şi exercitarea concomitentă a calităţii de consilier în management în cadrul Societăţii Române de Televiziune.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1768 din 12 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca inadmisibilă.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A., invocând în drept motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

În fapt, a susţinut că prin încheierea de şedinţă din 27.09.2022, instanţa a dispus pronunţarea. A precizat că a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere rezilierea contractului cu apărătorul ales în ziua precedentă termenului, asa cum rezultă din anexate actele la dosar. Totodată, a menţionat că nu a avut posibilitatea să îşi exprime opinia juridică şi să îşi formuleze apărarea, neavând parte de un proces echitabil.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar a soliciat respingerea căii de atac ca nefondată.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 09 februarie 2024, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.. Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În speţă, deşi se invocă incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat nu conţine critici concrete care să poată fi încadrate în aceste motive de nelegalitate, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele relevante ale instanţei de fond.

Astfel de critici ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a regulilor de procedură încălcate de prima instanţă a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii sau a normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept procesual/material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

În concret, deşi prima instanţă a respins motivat cererea de amânare a cauzei formulată de reclamantă, arătând că situaţia învederată (rezilierea de comun acord a contractului de asistenţă juridică) nu este o situaţie excepţională aşa cum prevăd dispoziţiile art. 222 C. proc. civ., partea având timp suficient de la primirea citaţiei până la termenul de judecată acordat (3 luni) pentru angajarea unui apărător, precum şi faptul că i-a fost comunicat un exemplar al întâmpinării prin care a fost invocată excepţia inadmisibilităţii acţiunii, recurenta-reclamantă s-a limitat să afirme că nu a avut parte de un proces echitabil, neavând posibilitatea să îşi exprime opinia juridică, fără însă să critice modalitatea de aplicare a normele legale reţinute de instanţa de fond, respectiv a dispoziţiilor art. 222 C. proc. civ.

De asemenea, recurenta-reclamantă nu a arătat relevanţa pe care o reprezintă aspectele de fapt prezentate în cererea de recurs în raport cu soluţia instanţei de fond prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată, nefiind pracic combătute niciunul dintre argumentele instanţei.

Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

În concluzie, deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., fără niciun fel de adaptare la considerentele sentinţei atacate, care să permită exercitarea controlului de legalitate, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă şi va constata nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă.

Constată nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 1768 din 12 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 09 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.