Mootness of annulment action for pre-finalized electoral act; extinguishment of object by prior definitive decision

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 aprilie 2024, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central ("BEC"), au formulat contestaţie împotriva împotriva Hotărârii nr. 29H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, solicitând:

(i) anularea în tot a hotărârii contestate şi repunerea în situaţia anterioară emiterii actului nelegal, precum şi anularea tuturor actelor subsecvente;

(ii) în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea de urgenţă şi cu precădere a efectelor Hotărârii nr. 29H/19.04.2024 a Biroul Electoral Central.

Totodată, în subsidiar, reclamanţii au înţeles să invoce şi excepţia de nelegalitate faţă de dispoziţia prevăzută la pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.

1.2. Prin încheierea din 29 aprilie 2024, instanţa de fond a disjuns cererea de suspendare formulată de reclamanta G., a dispus formarea unui nou dosar şi stabilirea unui termen de judecată şi a respins cererea de suspendare formulată de ceilalţi reclamanţi, ca neîntemeiată.

1.3. Prin cererea depusă la dosarul cauzei la data de 16 mai 2024, reclamanţii au precizat acţiunea în sensul că excepţia de nelegalitate a fost formulată numai în subsidiar şi numai în măsura în care instanţa ar fi apreciat prezentul demers judiciar inadmisibil şi au solicitat recalificarea, în baza art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., aspectelor referitoare la excepţia de nelegalitate ca o argumentaţie pe fondul cauzei.

1.4. Prin încheierea din 17 mai 2024, instanţa a luat act de renunţarea reclamanţilor la excepţia de nelegalitate şi a dispus disjungerea cererii în anulare în ceea ce priveşte pe reclamanta G., formarea unui nou dosar şi stabilirea termenului de judecată pentru dosarul nou format.

1.5. În cauză a fost formulată o cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtului de către Baroul Dolj, care a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 17 mai 2024.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 207 din 21 mai 2024, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea precizată, formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a anulat Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 29H/19.04.2024 şi a respins în rest acţiunea precizată, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 207 din 21 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pârâtul Biroul Electoral Central a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinţei recurate şi în principal trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, iar în subsidiar rejudecarea cauzei în recurs şi respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

Subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul susţine că în cauză nu a fost respectată procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, prevăzută de dispoziţiile art. 200 din C. proc. civ.. Arată că intimaţii-reclamanţi şi-au întemeiat contestaţia pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, ca urmare a faptului că Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că hotărârea BEC atacată este definitivă. În aceste condiţii prima instanţă era obligată să aplice dispoziţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, care se completează cu cele ale art. 200 din C. proc. civ. în privinţa regularizării cererii de chemare în judecată.

În opinia recurentului-pârât, nerespectarea procedurii de regularizare a cererii şi aplicarea dispoziţiilor Legii speciale nr. 115/2015 conduce la crearea unei a treia legi, care ar conţine termenele şi procedura aplicabilă în materie electorală, nefiind posibilă combinarea dispoziţiilor legale cuprinse în Legea nr. 115/2015 şi Legea nr. 554/2004 cu privire la acelaşi aspect, deoarece s-ar crea o nouă lege, cu încălcarea voinţei legiuitorului.

Printr-un al doilea motiv de recurs, încadrat în acelaşi caz de casare, pârâtul BEC susţine că în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 22 alin. (3), art. 246 şi art. 247 din C. proc. civ. raportat la art. 161 din Legea nr. 554/2004, a căror interpretare sistematică conduce la ideea că prima instanţă trebuia să pună în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a contestatorilor U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK. şi LL., cărora Biroul Electoral Central, prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, le-a admis contestaţiile, astfel că aceştia sunt părţi în raportul juridic de drept electoral. Dacă contestatorii nu ar fi fost de acord cu această introducere în cauză, atunci prima instanţă ar fi trebuit să respingă acţiunea ca inadmisibilă.

Arată că, prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, atacată în prezenta cauză, Biroul Electoral Central a admis contestaţiile formulate de contestatorii anterior indicaţi, a desfiinţat Procesele-verbale nr. x/A/14.04.2024 şi nr. 1967/A/14.04.2024 şi a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 17 Dolj şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Dolj, precum şi a locţiitorilor acestora, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. Prin urmare, în condiţiile în care reclamanţii nu au chemat în judecată şi contestatorii ale căror contestaţii au fost admise prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, atacată în prezenta cauză, pronunţarea hotărârii judecătoreşti de anulare ar constitui fie un act inopozabil acestor contestatori, fie un act prin care s-ar aduce atingere unor raporturi juridice la care aceştia au fost părţi, fără ca ei să aibă posibilitatea de a-şi apăra drepturile decurgând din aceste raporturi juridice.

Astfel, consideră recurentul-pârât că judecarea acţiunii în anularea Hotărârii nr. 29H/19.04.2024 în aceste condiţii a determinat încălcarea principiilor esenţiale ale contradictorialităţii şi asigurării dreptului la apărare, încălcare sancţionată cu nulitatea hotărârii recurate.

Circumscris cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât consideră că sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată printr-o interpretare greşită a dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în condiţiile în care BEC nu a adăugat la lege şi nici nu a stabilit norme de aplicare contrare legii.

Prevalându-se de dispoziţiile art. 2 alin. (11) şi art. 37 din O.U.G. nr. 21/2024, art. 26 alin. (5), art. 33 alin. (1), art. 37 alin. (3) şi art. 38 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, recurentul-pârât apreciază că, din interpretarea sistematică şi teleologică a acestor text de lege, rezultă că intenţia legiuitorului este ca magistraţii prevăzuţi la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, să fie magistraţi în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la Parchetul de pe lângă acesta, nefiind reglementată o procedură distinctă de înscriere pe respectiva listă a magistraţilor din cadrul judecătoriilor, altui tribunal, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea. Mai mult, având în vedere că prevederile legale plasează operaţiunile de întocmire a listei magistraţilor şi, implicit, de organizare a şedinţei publice pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia în competenţa preşedinţilor tribunalelor, magistraţii care iau parte la respectiva procedură trebuie să fie în exerciţiu la tribunalul competent atât la momentul întocmirii listei, cât şi la momentul efectuării tragerii la sorţi.

Prin urmare, arată recurentul-pârât, numai în ipoteza în care un tribunal dintr-un judeţ şi parchetul de pe lângă acesta nu dispun de un număr suficient de judecători şi procurori pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul respectiv, în lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi întocmită de către preşedintele tribunalului în cauză pot fi înscrişi magistraţi în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare.

Mai precizează recurentul-pârât că respectarea desemnării magistraţilor pe baza criteriilor stabilite de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dispusă prin actul administrativ atacat, corespunde dispoziţiilor legale şi răspunde inclusiv necesităţii bunei desfăşurări a activităţii instanţelor sau parchetelor de unde provin aceştia. Astfel, situaţiile care s-au ivit în practică în care magistraţii au fost desemnaţi de la alte instanţe, în scopul de a obţine diurna, au afectat atât buna desfăşurare a activităţii instanţelor şi parchetele de la care proveneau, cât şi a birourilor electorale la care erau desemnaţi, fiind totodată de natură a greva bugetul de stat. În plus, nu există un drept subiectiv de a participa la tragerea la sorţi în vederea desemnării în funcţia de preşedinte sau locţiitor al acestuia, al unui birou electoral de circumscripţie, aceasta fiind exclusiv o îndatorire de serviciu, îndeplinită în condiţiile legii. Aşa cum participarea într-un complet al instanţei nu poate face obiectul unui drept subiectiv, ci constituie o îndatorire de serviciu, accederea prin tragerea la sorţi într-un birou electoral constituie doar una dintre multiplele obligaţii de serviciu stabilite de lege în sarcina magistraţilor, neputându-se însă afirma în mod plauzibil că această participare ar intra în conţinutul unui drept subiectiv ce ar putea fi lezat prin actul administrativ a cărui suspendare se solicită (căci remunerarea pentru participarea în biroul electoral nu constituie un scop în sine, ci doar o consecinţă a îndeplinirii respectivei îndatoriri).

Recurentul-pârât susţine că, întrucât Legea nr. 115/2015 nu reglementează nicio procedură specială de "întocmire" a listei magistraţilor care urmează să participe la tragerea la sorţi, singura concluzie care se impune este că această listă poate să cuprindă numai judecătorii în exerciţiu din cadrul tribunalului al cărui preşedinte urmează să facă desemnarea. În lipsa unei menţiuni exprese în sensul vreunei obligaţii de includere în listă a tuturor magistraţilor care îşi exprimă acordul, indiferent de instanţa la care îşi desfăşoară activitatea şi din faptul că atribuţia întocmirii acestei liste revine preşedintelui tribunalului, rezultă că legea nu instituie o obligaţie de includere în listă a tuturor magistraţilor care şi-au exprimat acordul de participare în birourile electorale.

În opinia recurentului-pârât, această interpretare este firească întrucât, la întocmirea listei, trebuie să se ţină seama de situaţia concretă a fiecărei instanţe, astfel încât să fie asigurată funcţionarea normală a acestora şi în perioada derulării procesului electoral, prin evitarea posibilităţii perturbării activităţii ca urmare a desemnării unui anumit număr de judecători în birourile electorale, având în vedere că pentru fiecare situaţie în care judecătorii nu pot participa la şedinţa de judecată în care sunt planificaţi, este obligatorie înlocuirea acestora cu judecători din lista de permanenţă. Asigurarea bunei funcţionări a instanţelor constituie o obligaţie legală pentru conducătorii instanţelor, consacrată expres prin dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 8 alin. (1), cu trimitere la dispoziţiile art. 7 lit. a) şi d) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, referitoare la modalitatea de exercitare a prerogativelor manageriale de către preşedintele tribunalului.

Consideră că, atâta vreme cât, potrivit dispoziţiilor legale, preşedinţii instanţelor pot lua măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare numai a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, este evident că la întocmirea listei pentru tragerea la sorţi prevăzută de Legea nr. 115/2015, preşedintele tribunalului nu va putea include şi judecători de la alte instanţe, în afara celor asupra cărora îşi poate exercita atribuţiile de organizare, o interpretare contrară ducând la încălcarea prerogativelor manageriale ale celorlalţi preşedinţi de instanţe. Această concluzie este susţinută şi de interpretarea sistematică a art. 26 alin. (5) şi (8) şi art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 cu art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

Susţine că, în considerarea faptului că legiuitorul a utilizat noţiunea de "magistraţi" în cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, alături de judecătorii în exerciţiu din cadrul tribunalului ar mai putea fi incluşi, cel mult, şi procurorii din cadrul parchetului de pe lângă acest tribunal. În privinţa magistraţilor, condiţia apropierii de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie este deja îndeplinită, urmare a faptului că legiuitorul i-a avut în vedere numai pe cei care funcţionează la tribunalul/parchetul pe lângă tribunalul care urmează să facă desemnarea, acesta având, potrivit dispoziţiilor de organizare judiciară, circumscripţia teritorială limitată la câte un singur judeţ. Ceea ce contează în acest din urmă caz este ca activitatea judecătorului de la tribunalul respectiv să se desfăşoare la un birou electoral apropiat acestui tribunal, indiferent de domiciliul din actul de identitate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-reclamanţi nu au depus întâmpinare faţă de recursul declarat de pârâtul Biroul Electoral Central.

II. Soluţia instanţei de recurs

II.1. Examinând cu prioritate excepţia lipsei de interes vizând recursul, Înalta Curte urmează să o respingă, ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public a întemeiat această excepţie pe argumentul finalizării procesului electoral.

Contrar acestor susţineri, Înalta Curte constată că, deşi procesul electoral se află într-o fază avansată, totuşi acesta nu a fost epuizat, atât timp cât rezultatele finale ale alegerilor nu au fost validate şi publicate în Monitorul Oficial şi Biroul Electoral Central nu şi-a încetat activitatea, conform art. 40 din Legea nr. 115/2015.

Pe de altă parte, recurentul-pârât justifică interesul susţinerii căii de atac a recursului, care ar putea conduce la desfiinţarea soluţiei de anulare a Hotărârii nr. 29H din 19.04.2024, chiar şi în condiţiile în care această soluţie nu ar mai putea produce efecte în cursul procesului electoral actual, ca urmare a depăşirii fazelor procedurale de constituire a birourilor electorale de circumscripţie judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, câtă vreme anularea actului administrativ deschide posibilitatea persoanei vătămate de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin actul administrativ constatat nelegal de instanţa de contencios administrativ, în condiţiile art. 19 din Legea nr. 554/2004.

În consecinţă, Înalta Curte va respinge excepţia lipsei de interes vizând recursul, ca neîntemeiată.

II.2. Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a soluţiei definitive pronunţate prin decizia nr. 2719 din 22 mai 2024 în dosarul nr. x/2024 al Înaltei Curşi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi raportat la prevederile legale incidente, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Biroul Electoral Central, pentru următoarele considerente:

În cauză, reclamanţii au învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care au solicitat anularea Hotărârii BEC nr. 29H/19.04.2024, repunerea în situaţia anterioară emiterii acestui act administrativ şi anularea actelor subsecvente. Prin sentinţa recurată, prima instanţă a admis în parte acţiunea, dispunând anularea hotărârii atacate şi respingând restul pretenţiilor formulate de reclamanţi.

Reclamanţii nu au declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 207 din 21 mai 2024, iar pârâtul BEC, deşi a formulat recurs, a criticat exclusiv soluţia de anulare a Hotărârii BEC nr. 29H/19.04.2024, motiv pentru care Înalta Curte constată că soluţia primei instanţe de respingere a pretenţiilor vizând repunerea în situaţia anterioară şi anularea actelor subsecvente a căpătat caracter definitiv, nefăcând obiectul contestării în calea de atac. În consecinţă, singurul aspect litigios dedus judecăţii în faţa instanţei de control judiciar este soluţia de anulare a Hotărârii BEC nr. 29H/19.04.2024.

Înalta Curte mai reţine şi împrejurarea că, prin decizia nr. 2719 din 22 mai 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat o soluţie definitivă de anulare a Hotărârii nr. 29H din 19 aprilie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, aspect pus în discuţie din oficiu prin intermediul unui motiv de casare de ordine publică în condiţiile art. 489 alin. (3) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Acţiunea civilă, ca ansamblu de mijloace procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor din proces (art. 29 C. proc. civ.), implică întrunirea cumulativă a patru condiţii generale, respectiv formularea unei pretenţii, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală (art. 32 C. proc. civ.), după cum presupune existenţa a trei elemente, adică părţile, obiectul şi cauza.

Astfel, pretenţia formulată de partea reclamantă prin acţiune, alcătuind obiectul cererii de chemare în judecată, trebuie să subziste pe parcursul judecăţii.

Aşadar, unul dintre elementele acţiunii civile, este, alături de părţi şi cauză, obiectul acţiunii, respectiv pretenţia concretă a reclamantului, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

În raport de aceste texte normative, Înalta Curte constată că obiectul cererii de faţă îl constituie anularea Hotărârii BEC nr. 29H/19.04.2024, act administrativ care a fost definitiv desfiinţat, în urma soluţionării acţiunii în anulare ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2024

În consecinţă, în cauză nu mai este aşadar îndeplinită condiţia premisă a existenţei unui act administrativ care să fie vizat de cererea de anulare în cadrul controlului de legalitate solicitat, astfel încât cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect din moment ce Hotărârea BEC nr. 29H/19.04.2024 a fost deja anulată definitiv prin decizia nr. 2719/22.05.2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Ca urmare, Înalta Curte constată că nu se mai impune analiza criticilor formulate de recurentul-pârât în calea de atac, câtă vreme, la data soluţionării prezentului recurs, cererii de chemare în judecată îi lipseşte una din condiţiile de exercitare a acţiunii civile, respectiv obiectul, aspect care face inutilă analiza de fond a cauzei.

În sfârşit, instanţa de control judiciar observă faptul că intimaţii-reclamanţi au ales să nu formuleze nicio apărare în etapa recursului, nici prin depunerea la dosar a întâmpinării şi nici prin prezentare la şedinţa publică de judecată.

Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte sentinţa atacată, respectiv doar în privinţa soluţiei vizând anularea Hotărârii BEC nr. 29H/19.04.2024 şi, în rejudecare, va respinge cererea de anulare a acestui act administrativ ca rămasă fără obiect, menţinând în rest dispoziţiile sentinţei recurate, referitoare la respingerea pretenţiilor referitoare la repunerea în situaţia anterioară şi anularea actelor subsecvente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei de interes vizând recursul, ca neîntemeiată.

Admite recursul declarat de pârâtul Biroul Electoral Central împotriva sentinţei civile nr. 207 din 21 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge cererea în anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 29H/19.04.2024, ca rămasă fără obiect.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.