Jurisdictional conflict over pension recalculation claims challenging the constitutionality of Emergency Ordinance 59/2017

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 13.11.2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat:

- Obligarea pârâtei la anularea în parte a deciziei de pensie, calculate în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 59/2017, calculate în temeiul prev. O.U.G. nr. 59/2017, normă pe care o consideră nelegal aplicată în decizia de pensie nr. x din data de 29.09.2023, în sensul emiterii unei noi decizii din care să rezulte recunoşterea tuturor drepturilor cuvenite de la data pensionării 11.08.2023 şi până la data emiterii unei noi decizii de pensie emise în mod legal, respectiv prin eliminarea din formula de calcul a art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, act normativ nelegal (în special art. VII) (asemeni art. 84 pct. 2 din O.U.G. nr. 114/2018);

- Obligarea pârâtei să efectueze operaţiunea administrativă de recalculare, actualizare (inclusiv in evidentele sale) a pensiei militare de serviciu a reclamantului, prin eliminarea din procedurile de calcul a aplicării prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 (neconstituţională) în ansamblul său (în special art. VII) şi art. 84 pct. 2 din O.U.G. nr. 114/2018, prin aplicarea actelor normative ulterioare de majorare a cuantumului pensiei;

- Obligarea pârâtei să-i restituie sumele reţinute din pensie la care era îndreptăţit conform Legii nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, cât şi prin creşterea cuantumului acesteia, prin aplicarea prevederilor actelor normative ulterioare (O.U.G. nr. 115 din 26 august 2022, O.U.G. nr. 168 din 8 decembrie 2022 si urm.), daca nu mi se afecta negativ calculul pensiei mele prin aplicarea prev. O.U.G. nr. 59/2017 şi art. 84 pct. 2 din O.U.G. nr. 114/2018 asupra prevederilor de la art. 60, din Legea 223/2015 (forma iniţială nemodificată de O.U.G. nr. 59/2017 si art. 84 pct. 2 din O.U.G. nr. 114/2018) de la data naşterii acestor drepturi, până la data achitării intregii creanţe datorate de pârâtă;

- Obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor solicitate la punctul nr. 3 şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, pe toata perioada de referinţă;

- Sesizarea CCR cu privire la neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul sau (în special art. VII) şi a art. 84 pct. 2 din O.U.G. nr. 114/2018 (care repetă art. VII din O.U.G. nr. 59/2017);

- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces, în conformitate cu disp. art. 453 C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1045 din 29 martie 2024, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Constanţa, secţia I civilă şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiune civilă formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne.

În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut că este irelevant în cauză faptul că reclamanţii au susţinut că singura pârâtă în cauză poate fi Casa Sectoriala De Pensii A Ministerului Afacerilor Interne, întrucât din modalitatea de formulare a cererii rezultă că temeiul juridic al cererii este art. 9 alin. (1) din Legea 554/2004, iar cadrul procesual pasiv urmează a fi pus în discuţie de instanţa de contencios administrativ competentă.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost detaliat anterior, se constată că prezentul litigiu este un litigiu de contencios administrativ, având în vedere că se solicită constatarea repararea unei vătămări produse printr-un act emis de Guvern - ordonanţă de urgenţă, astfel încât în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 se constată că revine Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, competenţa în soluţionarea cauzei în primă instanţă.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 174 din 20 mai 2024, Curtea de Apel Constanţa, secţia contencios adminstrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Constanţa, secţia I civilă.

A suspendat judecarea cauzei în contencios administrativ şi fiscal promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Constanţa a apreciat că în temeiul art. 153 lit. l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: (...)alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi." iar conform art. 154 alin. (1) "Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.", litigiul de faţă este de competenţa secţiei civile a tribunalului întrucât vizează drepturi născute în temeiul legii pensiilor militare de stat.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizarii pensiei, prim măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017; obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea si actualizarea pensiei şi obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne sa restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea si actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60, din Legea 223/2015.

Raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea cererii pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri pentru vătămarea produsă prin aplicarea dispoziţiilor unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reţine că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente să soluţioneze o pricină având această natură, respectiv criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi criteriul valoric, constând în cuantumul impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care reclamantul a solicitat restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.

În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reţine, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Constanţa, motiv pentru care constată că această instanţă este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.