Peremption of appeals suspended pending uniform interpretation: ex officio resumption duty under CPC Arts. 415(3) and 416

Şedinţa publică din data de 13 iunie 2024

Asupra recursurilor de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii. Procedura derulată

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, la data de 25.02.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române, Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Ministerul Afacerilor Interne,

- admiterea cererii de repunere în termenul de prescripţiei pentru solicitarea de obligare a pârâtelor la plata drepturilor salariale, respectiv a diurnei în valută conform art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004 şi a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, aferente perioadei 04.11.2011-27.05.2012 sub egida NATO în misiune in Afganistan .

- obligarea pârâtelor la plata diurnei în valută, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajator, pentru participarea, în calitate de ofiţer, la aceste misiuni internaţionale în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, în perioada 04.11.2011-27.05.2012, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată,

- obligarea pârâtelor, în conformitate cu prevederile art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată, la plata costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajator, pentru participarea în calitate de ofiţer în misiunea internaţională în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, în perioadele 04.11.2011-27.05.2012.

- obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale calculate conform O.G. nr. 13/2011 de la data scadenţei sumelor de la cap. 2 şi 3 şi până la plata efectivă a acestor sume, sume ce vor fi stabilite de angajator după pronunţare, sau de executorul judecătoresc, în situaţia în care se necesită punerea în executare a hotărârii prin procedura executării silite.

1.2. Prin sentinţa nr. 809 din data de 30 iunie 2021, Tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată prin întâmpinare de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi a respins acţiunea faţă de acest pârât, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuală pasive a Misterului Afacerilor Interne şi a respins acţiunea faţă de acest pârât, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BSIJ (UM 0465 Bucureşti), invocată de pârâta Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei (UM 0465 Bucureşti), prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

A respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, excepţia tardivităţii acţiunii, excepţia prematurităţii acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocate de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei (UM 0465 Bucureşti), prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

A respins cererea de repunere în termen formulată de către reclamant, ca neîntemeiată.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A. şi a obligat pârâta Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei (UM 0465 Bucureşti) la plata către reclamant a diurnei în valută în cuantum de 35 USD/zi, conform art. 1 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1086/2004 şi a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia, conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, în cuantum de 1 USD/zi, aferente perioadei 04.11.2011-27.05.2012 în care a participat în misiunea în Afganistan, sume actualizate cu indicele de valorizare a monedei naţionale.

A obligat pârâta Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei (UM 0465 Bucureşti) la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumei susmenţionate de la data scadenţei şi până la data plăţii efective.

A respins, în rest, acţiunea, ca fiind neîntemeiată.

1.3. Împotriva sentinţei nr. 809 din data de 30 iunie 2021 pronunţate de Tribunalul Prahova au formulat recurs Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti şi Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române.

Recursurile au fost înregistrate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 10.05.2022.

Prin încheierea de şedinţă din 4 octombrie 2022, Curtea a suspendat judecata cererilor de recurs, în temeiul art. 517 alin. (11) C. proc. civ., până la soluţionarea sesizării cu nr. x/2022 a Curţii de Apel Braşov, ce face obiectul dosarului nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi publicarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Monitorul Oficial al României.

2. Hotărârea ce face obiectul prezentului recurs

Cauza a fost repusă pe rol la data de 12.12.2023 şi, în şedinţa publică de la acea dată, Curtea a ridicat din oficiu excepţia perimării cererilor de recurs.

Prin Decizia nr. 1178 din 12 decembrie 2023, Curtea a admis excepţia perimării şi a constatat perimate recursurile formulate de recurenţii-pârâţi Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române şi Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti împotriva sentinţei nr. 809 din 30 iunie 2021 pronunţate de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut instanţa că nu sunt incidente prevederile art. 415 pct. 3 C. proc. civ., pentru că pricina a fost suspendată în temeiul art. 517 alin. (11) C. proc. civ. şi nu în temeiul art. 520 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.

3. Cererile de recurs

Împotriva acestei decizii au formulat recurs intimatul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) şi recurenta-pârâtă Brigada Specială de Intervenţii "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei Române (UM 0465 Bucureşti).

3.1. Recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, rejudecând, respingerea excepţiei perimării şi trimiterea cauzei spre continuarea judecăţii recursului.

A susţinut recurentul-pârât că instanţa de recurs a interpretat şi aplicat eronat dispoziţiile art. 415 şi art. 416 C. proc. civ., art. 20 şi art. 22 C. proc. civ., art. 84 pct. 25 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti aprobat prin HCSM nr. 3243/2022 şi Decizia nr. 2 din 31 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii încălcând, astfel, regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Având în vedere că, în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, a fost pronunţată Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană, cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 77 din 30.01.2023, raportat la motivul pentru care s-a dispus suspendarea cauzei, revenea instanţei obligaţia de a dispune, din oficiu, repunerea cauzei pe rol şi citarea părţilor.

Astfel, soluţia dată asupra excepţiei perimării invocate din oficiu este consecinţa aplicării greşite a legii, în condiţiile în care, potrivit art. 415 pct. 3 C. proc. civ., judecata cauzei suspendate se reia din oficiu în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., aceeaşi fiind şi situaţia în cazul suspendării pricinii în temeiul art. 517 alin. (11) C. proc. civ.

A apreciat recurenta că, pentru identitate de raţiune, sunt incidente şi prevederile Deciziei nr. 2 din 31 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., prin care s-a statuat că, în cazul suspendării facultative, dispuse de instanţă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanţe naţionale sau a unei instanţe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunţării hotărârii preliminarea de către CJUE, instanţa de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului.

Astfel, nefiind întrunite condiţiile cumulative prevăzute de art. 416 C. proc. civ., soluţia dată asupra excepţiei perimării ridicate din oficiu este eronată.

3.2. Recurenta-pârâtă Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei (UM 0465 Bucureşti) a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, respingerea ca neîntemeiată a excepţiei perimării ridicate din oficiu, cu consecinţa trimiterii cauzei în vederea continuării judecăţii.

După ce a prezentat circumstanţele suspendării judecăţii recursului, a susţinut recurenta-pârâtă că suspendarea judecăţii reglementată de art. 517 alin. (11) C. proc. civ. se circumscrie cazurilor de suspendare facultativă reglementate de art. 413 alin. (1) C. proc. civ., suspendare are este lăsată la aprecierea judecătorului, raţiunea reglementării fiind de a se preîntâmpina pronunţarea fie a unor hotărâri contradictorii, fie a unor hotărâri greşite.

Avându-se în vedere că art. 517 C. proc. civ. nu precizează dacă judecata se reia din oficiu sau la cererea uneia dintre părţi, interpretând per a contrario dispoziţiile art. 415 C. proc. civ. referitoare la reluarea judecării procesului, rezultă că, în celelalte situaţii (cum este cea din cauză), redeschiderea judecăţii ar fi trebuit să aibă loc din oficiu, în lipsa unei norme care să statueze obligativitatea formulării unei cereri de redeschidere a procesului.

A apreciat recurenta-pârâtă că sunt relevante şi considerentele Deciziei nr. 672 din 6 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale, în care s-a reţinut că reluarea judecării procesului în contextul art. 415 C. proc. civ. se dispune la cererea părţilor numai în cazurile menţionate în cadrul acestui articol.

Astfel, raportat la situaţia particulară din litigiu, în care judecata a fost suspendată din oficiu de către instanţă până la pronunţarea unui recurs în interesul legii, în condiţiile în care mecanismul recursului în interesul legii este destinat în primul rând instanţei, pentru facilitarea interpretării şi aplicării unui text de lege, rezultă că, după suspendarea facultativă dispusă în atare circumstanţe, cauza trebuia repusă pe rol din oficiu.

În cauză, contrar celor reţinute de instanţa de recurs, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru perimarea cauzei în condiţiile în care repunere pe rol a dosarului trebuia dispusă din oficiu, pentru că judecătorul a fost direct interesat de rezultatul demersului său.

Astfel, dacă părţii nu i se poate imputa vreo culpă în nesoluţionarea pricinii, în sensul că nu a îndeplinit un anumit act de procedură în condiţiile stipulate de lege, sancţiunea perimării nu poate să opereze.

4. Apărările formulate

4.1. Intimata-pârâtă Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti (UM nr. 0599 Ploieşti) a depus întâmpinare faţă de ambele recursuri, solicitând admiterea acestora, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre continuarea judecăţii.

4.2. Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinări faţă de ambele recursuri, prin care a solicitat respingerea acestora, ca neîntemeiate.

4.3. Recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) a depus întâmpinare la recursul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, solicitând admiterea recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate prin cererile de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinări şi raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că recursurile sunt fondate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de ambii recurenţi, Înalta Curte reţine că acest motiv de casare prevede ipoteza când instanţa de fond a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, respectiv încălcarea formelor procedurale. Astfel, hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă, cu titlu de exemplu, nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralităţii, al publicităţii şedinţelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părţii pentru ultimul termen de judecată; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii ş.a.m.d.

Or, recurenţii nu au indicat ce normă de procedură ar fi încălcat instanţa în adoptarea soluţiei din decizia atacată, argumentele din cererile de recurs vizând, în esenţă, greşita aplicare a dispoziţiilor art. art. 415 şi art. 416 C. proc. civ., art. 20 şi art. 22 C. proc. civ., argumente care se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ.

Astfel, decizia recurată urmează a fi analizată din perspectiva acestui motiv de casare, invocat de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, criticile recurenţilor vizând, în esenţă, aceleaşi aspecte.

După cum rezultă din prezentarea circumstanţelor cauzei, prin încheierea de şedinţă din 4 octombrie 2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 517 alin. (11) C. proc. civ., până la soluţionarea sesizării cu nr. x/2022 a Curţii de Apel Braşov, ce face obiectul dosarului nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi publicarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Monitorul Oficial al României.

Dosarul menţionat a fost soluţionat prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 30 ianuarie 2022, şi, întrucât în cadrul termenului de perimare niciuna dintre părţi nu a formulat o cerere de reluare a judecăţii cauzei suspendate, Curtea de Apel Ploieşti, prin decizia civilă nr. 1178 din 12 decembrie 2023, a constatat perimate recursurile.

Curtea a apreciat că, judecata fiind suspendată în temeiul art. 517 alin. (11) C. proc. civ. şi nu în temeiul art. 520 alin. (2) şi (4), nu sunt incidente prevederile art. 415 pct. 3 C. proc. civ. vizând reluarea judecării procesului din oficiu.

Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

Alineatul (3) al aceluiaşi articol prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În cazul în care a fost suspendată judecata, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părţile au obligaţia de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecăţii.

Potrivit art. 415 pct. 3 C. proc. civ., judecata cauzei suspendate se reia din oficiu în cazurile prevăzute de art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) şi (4) după pronunţarea hotărârii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cauză, judecata a fost suspendată până la soluţionarea unui recurs în interesul legii, în condiţiile art. 517 alin. (11) C. proc. civ.

Recursul în interesul legii este prevăzut de C. proc. civ. la Titlul III - Dispoziţii privind asigurarea unei practici judiciare unitare şi, conform art. 514 C. proc. civ., are drept scop asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti.

Astfel, în cursul soluţionării recursurilor cu a căror soluţionare a fost învestită, Curtea de Apel Ploieşti a constatat incidenţa, în cauză, a chestiunii de drept supuse dezbaterii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022, cât şi necesitatea asigurării unei practici unitare pentru garantarea dreptului la un proces echitabil şi, în temeiul art. 517 alin. (11) C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii cererilor de recurs până la soluţionarea sesizării cu nr. x/2022 a Curţii de Apel Braşov ce face obiectul dosarului nr. x/2022 şi până la publicarea deciziei ÎCCJ în Monitorul Oficial.

Prin urmare, instanţa de judecată a avut nevoie de dezlegarea unei chestiuni, a unui element de drept cu caracter prejudicial, şi a găsit necesar a fi suspendată judecata recursurilor. De altfel, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I".

În raport cu aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că prezintă relevanţă cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 256 din 16.03.2022, prin care s-a statuat că,

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul suspendării facultative, dispuse de instanţă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanţe naţionale sau a unei instanţe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunţării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, instanţa de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului."

Prin decizia menţionată, instanţa supremă a reţinut că,

"47. Prin urmare, deşi motivul de suspendare facultativă bazat pe existenţa unei cauze pendinte pe rolul CJUE nu era prevăzut expres de niciunul dintre textele care reglementau acest incident procedural anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 310/2018, în condiţiile în care normele care reglementează suspendarea facultativă sunt unele dispozitive, instanţa de judecată fiind chemată să decidă cu privire la oportunitatea aplicării lor, în vederea unei bune administrări a justiţiei, ţinând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor de interpretare a dreptului unional pronunţate de CJUE şi pentru preîntâmpinarea pronunţării unor hotărâri naţionale contrare normelor europene, odată ce instanţa naţională, luând în considerare ansamblul circumstanţelor cauzei, a decis că se impune aşteptarea hotărârii instanţei europene, tot ea trebuie să dispună continuarea judecăţii, de îndată ce constată că s-a dat o rezolvare respectivei chestiuni prejudiciale."

Într-adevăr, decizia menţionată priveşte suspendarea facultativă dispusă de instanţă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, însă cele subliniate mai sus prezintă relevanţă şi în prezenta cauză, raţiunea suspendării fiind aceeaşi cu cea a suspendării dispuse în temeiul art. 517 alin. (11) C. proc. civ.

Astfel, Curtea de Apel Ploieşti, ţinând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor date în recurs în interesul legii conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., pentru a preîntâmpina pronunţarea unei decizii contrare celor ce vor fi lămurite prin decizia ce urma a fi pronunţată în recursul în interesul legii şi pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, a apreciat că se impune aşteptarea hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a suspendat judecata recursurilor.

Prin urmare, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, în prezenta cauză, în condiţiile în care instanţa a dispus suspendarea judecăţii se impunea ca tot instanţa, în cursul verificărilor efectuate conform art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, să verifice dacă mai subzistă cauza ce a determinat suspendarea şi să repună cauza pe rol din oficiu.

În concluzie, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni fără, însă, a se putea reţine vina părţilor, de vreme ce suspendarea judecăţii a fost dispusă de instanţă în scopul soluţionării dosarului conform chestiunilor prejudiciale ce urmau a fi lămurite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, recursurile pârâţilor fiind fondate din perspectiva interpretării eronate a dispoziţiilor art. 415 pct. 3 şi art. 416 C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va admite recursurile, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) şi Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei (UM 0465 Bucureşti) împotriva Deciziei nr. 1178 din 12 decembrie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează decizia recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe spre continuarea judecăţii.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.