Disability claimant loses challenge to pension orders restricting attendant's free balneal ticket.

Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2024

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 13.01.2020, sub nr. x/2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2446 din data de 26.06.2020), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, solicitând să se constate că prin Ordinul nr. 1069/2019 emis de Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice este privat de dreptul la bilete de tratament balnear gratuit anual pentru persoana cu handicap grav cu asistent personal şi pentru însoţitor, drept prevăzut de dispoziţiile art. 9 - 11 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de dispoziţiile Legii nr. 221/2006. A solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice să modifice Ordinul nr. 1069 din 12.03.2019 prin înlăturarea criteriilor instituite pentru acordarea biletelor anuale pentru tratament balnear gratuit şi care îl discriminează.

Prin cererea adiţională din data de 17.02.2020, reclamantul a modificat cererea iniţială arătând că solicită şi modificarea Ordinului nr. 347 din 05.02.2020 emis de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice prin care s-au aprobat criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat şi administrat de Casa Naţională de Pensii Publice. S-a arătat că ordinele contestate încalcă dreptul la tratament balneoterapeutic recomandat de medicul specialist.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 710 din 28 aprilie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti ca fiind neîntemeiate; a respins cererea formulată de reclamantul A., împotriva pârâtelor Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, ca fiind neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului, recurentul - reclamant a susţinut că soluţia instanţei de fond este greşită, întrucât nu a cerut pentru însoţitor decât servicii de cazare şi masa, aşa cum este prevăzut expres în Legea nr. 448/2006.

Pentru biletele în staţiuni balneare eliberate de CNPP se decontează doar serviciile de cazare şi masă, tratamentele fiind decontate de CNAS, prin biletele de trimitere la tratament eliberate de către medicul de familie sau medicul specialist.

A menţionat recurentul că este imobilizat la pat, iar deplasarea se face cu ajutorul unui fotoliu rulant, numai de către însoţitor. Acest tratament îi este absolut necesar pentru menţinerea actualei stări de sănătate.

Prin normele de aplicare a Legii nr. 448/2006, la art. 7 se dispune clar şi fără echivoc că însoţitorul persoanei cu handicap poate fi orice persoană fără a fi condiţionat în vreun fel de asigurare şi asta pentru că însoţitorul trebuie doar să aibă capacitatea să asigure prestaţiile necesare.

A precizat că a fost la tratament şi în acest an, în acelaşi loc în care merge de 6 ani şi Casa de Pensii i-a cerut o declaraţie pe proprie răspundere că se descurcă singur, fiind obligat să suporte cheltuieli pentru lucruri pe care legea i le acordă gratuit.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Casa Naţională de Pensii Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În combaterea apărărilor intimatei - pârâte, recurentul - reclamant a depus răspuns la întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor invocate, prin raportare la ansamblul probatoriu administrat în cauză, precum şi la dispoziţiile legale incidente speţei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Criticile formulate prin cererea de recurs se subsumează motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a pronunţat hotărârea cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente în materie, prin raportare la situaţia de fapt reţinută, soluţie pe care, la rândul său, o adoptă ca atare.

În esenţă, chestiunea supusă analizei şi asupra căreia părţile au opinii contrare, vizează acordarea unui bilet de tratament gratuit pentru însoţitorul persoanei cu handicap (reclamantul), în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 448/2006.

Reclamantul a pretins anularea în parte a Ordinului nr. 1069 din 12.03.2019 şi a Ordinului nr. 347 din 05.02.2020, ambele emise de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, arătând că drepturile persoanei cu handicap grav sunt îngrădite, în condiţiile în care nu i se asigură şi însoţitorului său bilet de tratament balnear gratuit anual, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 - art. 11 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu dispoziţiile Legii nr. 221/2006.

Potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 448/2006:

"(1) În vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la: b) servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoţitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unităţile sanitare cu paturi, sanatorii şi staţiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; c) un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an pe baza programului individual de reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist."

Astfel cum corect a reţinut judecătorul fondului, legea face distincţie între dreptul persoanei cu handicap la un bilet gratuit de tratament balnear, menţionat expres la art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006, şi dreptul persoanei cu handicap la servicii gratuite de cazare şi masă pentru sine şi pentru însoţitorul său în sanatorii şi staţiuni balneare, conform art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 448/2006.

Prin ordinele a căror anulare se solicită au fost stabilite criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear în anul 2019, respectiv în anul 2020, prin sistemul pe care îl organizează şi administrează, adică sistemul asigurărilor sociale de stat. La pct. B.4 din Ordinul nr. 1069 din 12.03.2019 emis de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice au fost prevăzute criteriile specifice de acordare în anul 2019 a biletelor de tratament balnear, cu titlu gratuit, pentru persoanele cu handicap în baza Legii nr. 448/2006, la pct. D.1.6 din ordin este indicată categoria persoanelor adulte ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006, iar la nota din subsol se face menţiune că persoana încadrată în grad de handicap grav care are dreptul la asistent personal poate beneficia de bilet de tratament balnear doar însoţită, iar însoţitorul trebuie să îndeplinească condiţiile de la art. 122 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Prevederi similare se găsesc şi în Ordinul nr. 347 din 05.02.2020 emis de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, cu aplicabilitate în anul 2020.

Potrivit dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 "(2) Asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează: a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale; b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii sistemului public de pensii şi pensionarii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a)."

Astfel, pentru a se facilita accesul la tratament gratuit unei persoane cu handicap grav, prin criteriile de acordare s-a dat posibilitatea ca aceasta să fie însoţită la tratament balnear de o persoană care trebuie să fie, conform legislaţiei, asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii şi care să poată beneficia de un bilet de tratament cu suportarea unei contribuţii. În acest caz, contribuţia individuală aferentă unui bilet de tratament este calculată la fel ca în cazul persoanei care are calitatea de pensionar al sistemului public de pensii sau de asigurat al sistemului public de pensii, ori de pensionar al sistemului public de pensii care are şi calitatea de asigurat.

Recurentul - reclamant a precizat că persoana pe care a desemnat-o ca însoţitor la tratamentul balnear efectuat în anul 2019 este doamna B., persoană asigurată, ceea ce înseamnă că aceasta îndeplinea cerinţele în discuţie.

A mai susţinut recurentul că însoţitorul la care are dreptul poate fi orice persoană, nefiind necesar să fie asigurat în sistemul public de pensii.

Într-adevăr, însoţitorul persoanei cu handicap poate fi orice persoană aleasă de aceasta, însă, din dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, citate anterior, rezultă condiţia ca beneficiarul să fie asigurat în sistemul public de pensii şi, de asemenea, să suporte o anumită contribuţie bănească.

Or, reclamantul nu a făcut dovada că însoţitorul este asigurat în sistemul public de pensii, ci a invocat încălcarea prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, în adresa de răspuns nr. x/05.08.2019 întocmită de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti s-a precizat că însoţitorul persoanei cu handicap trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru acordarea unui bilet de tratament balnear, ceea ce înseamnă că poate beneficia de bilet doar cu plata unei contribuţii.

Aşa fiind, Înalta Curte apreciază că prima instanţă, în exercitarea controlului asupra actelor intimatei-pârâte ce au fost atacate în litigiul pendinte, a aplicat şi interpretat corect dispoziţiile legale incidente, constatând legalitatea acestora şi respingând acţiunea, ca neîntemeiată.

Pentru toate aceste motive, constatând că hotărârea recurată este apărată de orice critică de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 710 din 28 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 ianuarie 2024.