Judicial review of electoral appointment annulment: requirements for provisional suspension due to imminent harm and apparent illegality

Şedinţa publică din data de 28 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.04.2024, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE. şi FF., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să anuleze în tot actul administrativ nelegal şi să dispună repunerea În situaţia anterioară emiterii actului nelegal, precum şi anularea tuturor actelor subsecvente.

Totodată, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi art. 15 din Legea 554/2004, reclamanţii au solicitat să se dispună suspendarea de urgenţă şi cu precădere a efectelor Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 a BEC.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 29 aprilie 2024, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei timbrajului invocată din oficiu cu privire la cererea de suspendare formulată de reclamanţii B., C., E., K., Q., S., W., FF. şi U. prin reprezentant convenţional A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central; a anulat cererea de suspendare formulată de reclamanţii B., C., E., K., Q., S., W., FF., U. prin reprezentant convenţional A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca netimbrată; a respins cererea de suspendare a efectelor Hotărârii nr. 29H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, formulată de restul reclamanţilor - A., EE., AA., D., L., X., J., R., T., F., CC., G., V., M., H., DD., P., I., N., O., Z., BB. şi Y., prin reprezentant convenţional A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii din 29 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, au declarat recurs reclamanţii A., D., H., I., J., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., BB., CC., DD., EE..

În motivarea cererii de recurs, recurenţii - reclamanţi au arătat că prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, Biroul Electoral Central a admis contestaţiile formulate, a desfiinţat procesul-verbal de învestitură din data de 15.04.2024, ora 12, întocmit cu ocazia tragerii la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora pentru circumscripţiile electorale din judeţul Dolj, precum şi procesele-verbale subsecvente, dispunând reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor BEJ nr. 17 Dolj şi a birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Dolj, precum şi a locţiitorilor acestora, precum şi ca lista întocmită de Preşedintele Tribunalului Dolj să cuprindă doar judecători în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin aceeaşi hotărâre, Biroul Electoral Central a dispus şi ca, în ipoteza în care numărul de judecători şi procurori înscrişi în lista întocmită potrivit dispoziţiilor alin. (2), mai sus expus, este insuficient, lista să se completeze cu judecători în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Dolj, respectiv, procurori ai parchetelor de pe lângă acestea, iar ulterior tragerii la sorţi a persoanelor desemnate din lista întocmită de Preşedintele Tribunalului Dolj şi a juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali, care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrative-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.

În continuare, aceeaşi hotărâre dispune asupra reluării acţiunilor prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 si 69 din calendarul aprobat prin H.G. nr. 199/2024, în termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 şi Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorţi a noilor preşedinţi şi locţiitori, alin. (2) al art. 4 din dispozitivul acestei hotărâri conferind dreptul noilor birouri astfel constituite de a soluţiona comunicările şi solicitările comunicate birourilor anterioare, dar şi anulării implicite a tuturor actelor întocmite de acestea şi reluarea procedurilor deja îndeplinite.

În susţinerea condiţiei cazului bine justificat, recurenţii a invocat, în esenţă, că hotărârea atacată anulează întreaga procedură electorală desfăşurată la nivelul Judeţului Dolj până la data de 19.04.2024, dispunând în mod arbitrar, prin adăugare la lege, fără temei legal, fără a avea competenţă şi fără a fi investit în mod concret în acest sens.

Prin aceeaşi hotărâre, BEC - organ fără atribuţii legislative, în ciuda inexistenţei cadrului juridic necesar, care să îi confere atributul de a emite acte normative apte să abroge sau să modifice legi sau hotărâri ale Guvernului, intervine în mod nepermis asupra calendarului aprobat prin H.G. nr. 199/2024, lasă fără aplicare termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 şi Legea nr. 115/2015.

Este adevărat că aceste considerente nu pot fi tranşate definitiv în procedura suspendării executării actului administrativ, însă pot fi analizate de către instanţa sesizată cu cererea de suspendare în cadrul cercetării aparenţei vădite de nelegalitate invocate, având în vedere că se pune în discuţie însăşi competenţa autorităţii emitente, precum şi motivarea actului administrativ.

În acest sens, în jurisprudenţa sa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis că pot constitui astfel de împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului administrativ-fiscal următoarele: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.

Or, din acest punct de vedere, susţinerile invocate sunt apte a releva un caz bine justificat, în condiţiile în care, la o analiză formală a actului administrativ, trebuie să se observe că temeiul de drept reţinut în cuprinsul acestuia este reprezentat de dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, însă în cuprinsul actului, cel puţin în aparenţă, nu se regăseşte o motivare în fapt care să definească noţiunea de magistrat prevăzută de textul legal mai sus redat, astfel încât să reiasă de ce această noţiune a fost restrânsă la judecători în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Coroborarea dispoziţiilor art. 26 ale Legii nr. 115/2015 cu alte acte normative care nu reglementează alegerile locale generale conduce la creaţia unei lex terţia, ceea ce ar fi de natură a conduce la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.

Desigur, revine instanţei de fond să aprofundeze aceste aspecte, inclusiv să interpreteze noţiunea de magistrat în accepţiunea dată de prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, toate aceste aspecte neputând fi tranşate în cadrul controlului sumar pe care instanţa îl poate efectua în cadrul procedurii de suspendare a executării actului administrativ.

Se poate reţine însă că există o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate pe care se fundamentează caracterul executoriu al hotărârii a cărei suspendare se solicită, îndoială circumscrisă cazului bine justificat, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

În atare situaţie, nefiind îndrituită să realizeze în speţă un control efectiv de legalitate al actului administrativ, în raport de îndeplinirea condiţiilor legale privind emiterea hotărârii BEC, întrucât o asemenea analiză ar presupune în mod necesar antamarea fondului cauzei, Curtea trebuia să remarce totuşi, la o analiză prima faciae a conţinutului actului în litigiu, că se creează o îndoială serioasă şi aptă să determine necesitatea pronunţării unei soluţii de suspendare a actului şi acordării protecţiei provizorii în favoarea reclamanţilor, motivele invocate sub aspectul aparenţei de nelegalitate fiind suficiente pentru a constata îndeplinirea cerinţei existenţei cazului bine justificat, astfel cum este definit de prevederile legale susmenţionate.

În privinţa condiţiei pagubei iminente, recurenţii au susţinut că şi această condiţie este întrunită în speţă, având în vedere consecinţele susceptibile de a decurge din punerea în executare imediată a hotărârii atacate, prin care s-a dispus cu privire la desfiinţarea procesului-verbal de învestitură din data de 15.04.2024, ora 12, întocmit cu ocazia tragerii la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora pentru circumscripţiile electorale din judeţul Dolj, consecinţe ce sunt de natură a perturba activitatea Biroului Electoral de Circumscripţie şi a tribunalelor, care sunt puse în situaţia de a repeta procedura de tragere la sorţi mai înainte de analizarea legalităţii actului administrativ, procedură care ar trebui repetată de mai multe ori, aşa cum s-a întâmplat în cazul Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană Buzău.

În ipoteza în care tragerea la sorţi s-ar efectua în mod repetat, în conformitate cu dispozitivul Hotărârii B.E.C. nr. 29H/19.04.2024, iar ulterior, acest din urmă act administrativ ar fi anulat de către instanţa de judecată, activitatea autorităţilor publice implicate în mod direct şi indirect în organizarea scrutinului ar fi perturbate iar efectele negative ale unei asemenea situaţii ar fi imposibil de remediat.

Nu în ultimul rând, în căzui în care s-ar da curs unui asemenea scenariu, s-ar produce o încălcare şi o perturbare a însăşi instituţiei juridice şi democratice a alegerilor libere, precum şi încălcarea dreptului constituţional de a alege. De asemenea, inclusiv cheltuielile considerabile generate de organizarea alegerilor ar constitui o paguba iminentă şi imposibil de recuperat.

Nu se poate reţine că aceste consecinţe nu sunt susceptibile de a afecta grav şi situaţia reclamanţilor, fiind incertă o posibilitate ulterioară de reparare integrală a pagubei produse, în eventualitatea anulării actului administrativ de către instanţa de judecată.

4. Apărările formulate în cauză

Legal citat, intimatul -pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare.

II. Soluţia instanţei de recurs asupra căii de atac formulate

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul reclamantelor J. şi BB., Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii dispusă la alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea de recurs nefiind semnată, (tabelul cu semnături ataşat recursului nefiind semnat de cele două reclamante).

Nesemnarea cererii de recurs se prezintă ca o excepţie de procedură, absolută şi peremptorie a cărei soluţionare se impune în mod prioritar prin raportare la rezolvarea fondului.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., unul dintre elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs este semnătura recurentului, iar potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerinţa de la alin. (1) lit. e) este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Lipsa semnăturii poate fi complinită potrivit dispoziţiilor art. 196 alin. (2) coroborat cu art. 494 C. proc. civ., astfel că, pentru termenul de judecată din data de 28.05.2024, reclamantele au fost citate cu menţiunea de a preciza dacă au formulat recurs, având în vedere că nu au semnat tabelul anexat recursului. Pentru termenul de judecată acordat, însă, recurentele - reclamante nu au depus nicio precizare în acest sens.

Având în vedere că recurentele- reclamante au fost înştiinţate cu privire la lipsa semnăturii cererii de recurs, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. e) coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., instanţa va admite excepţia nulităţii recursului invocată din oficiu şi, în consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul declarat de reclamantele J. şi BB..

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi hotărârea recurată, în raport de criticile invocate şi normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenţii - reclamanţi A., D., H., I., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., CC., DD. şi EE. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din circumstanţele concrete ale cauzei, Înalta Curte reţine că, prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, emisă de intimatul - pârât, s-a dispus admiterea contestaţiilor formulate împotriva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Dolj, precum şi a locţiitorilor acestora la alegerile din data de 9 iunie 2024, precum şi desfiinţarea procesului-verbal de investitură din data de 15.04.2024, ora 12:00.

De asemenea, a dispus şi ca, în ipoteza în care numărul de judecători şi procurori înscrişi în lista întocmită potrivit dispoziţiilor alin. (2), mai sus expus, este insuficient, lista să se completeze cu judecători în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Dolj, respectiv, procurori ai parchetelor de pe lângă acestea, iar ulterior tragerii la sorţi a persoanelor desemnate din lista întocmită de Preşedintele Tribunalului Dolj şi a juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali, care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrative-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.

Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 17 Dolj şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, dar şi ducerea la îndeplinire a acţiunilor prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 şi 69 din Calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 în termenele prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 şi de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora.

Prin cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii în cauza pendinte, recurenţii - reclamanţi au solicitat, printre altele, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 14 din acelaşi act normativ, suspendarea executării actului atacat, iar prima instanţă a apreciat ca nefiind întrunite, în cauză, cele două condiţii impuse de art. 14 indicat anterior.

Prin calea de atac exercitată împotriva acestei soluţii a instanţei de fond, dincolo de unele referiri la situaţia de fapt, recurenţii - reclamanţi au dezvoltat critici subsumate motivelor de casare/nelegalitate de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Analizând în continuare criticile subsumate motivului de casare/nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte le găseşte nefondate, hotărârea pronunţată în primă instanţă fiind dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu cele ale art. 14 şi art. 2 alin. (1) lit. ş) şi lit. t) din acelaşi act normativ, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor "cazului bine justificat" şi a "pagubei iminente".

Înalta Curte are în vedere, din perspectivă generală, împrejurarea că acţiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor clamate, însă doar atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autorităţile publice.

Conform art. 15 alin. (1) prima teză din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14 din acelaşi act normativ, text care prevede că "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente (...) persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral (...)."

Îndeplinirea celor două condiţii reglementate de art. 14 din actul normativ sus evocat, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube, este verificată, în funcţie de circumstanţele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza argumentelor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru a crea un dubiu asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat.

În ceea ce priveşte cazul bine justificat, instanţa de fond în mod corect a reţinut că, în aparenţă, hotărârea contestată a fost emisă de un organ competent, având în vedere dispoziţiile art. 41 şi art. 39 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea nr. 115/2015, argumentele reclamanţilor privind limitele competenţelor presupunând o analiză ce depăşeşte limitele unei aparenţe de nelegalitate, analiză ce poate fi efectuată doar în cadrul examinării cererii de anulare a hotărârii contestată.

Nici în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, care nu disting cu privire la calitatea magistraţilor ce pot participa la tragerea la sorţi organizată de Tribunalul Dolj, nu poate fi reţinută aparenţa de nelegalitate, având în vedere faptul că analiza detaliată a argumentelor în această privinţă ar presupune analiza fondului cauzei.

În ceea ce priveşte argumentele privind nemotivarea actului administrativ, Înalta Curte, în acord cu judecătorul de primă instanţă, apreciază că Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 29H din 19.04.2024 a fost suficient motivată, aceasta făcând referire la criteriile avute în vedere de organul administrativ la emiterea lui.

Noţiunea de "pagubă iminentă" are o definiţie legală reglementată prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că, prin aceasta, se înţelege un prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Înalta Curtea observă însă că prin cererea de chemare în judecată, din perspectiva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Dolj, precum şi a locţiitorilor acestora, recurenţii - reclamanţi nu au invocat un prejudiciu material ce ar fi fost produs acestora prin Hotărârea BEC nr. 29H/19.04.2024. De asemenea, nu au arătat nici de ce acest prejudiciu ar fi greu sau imposibil de reparat, astfel încât să fie necesară intervenţia de urgenţă a instanţei de contencios administrativ.

Se reţine că paguba iminentă nu se analizează în general, prin prisma implicaţiilor pe care le-ar putea avea executarea actului administrativ, ci, în concret, prin prisma persoanei vizate şi a situaţiei sale specifice.

Paguba iminentă implică o anumită urgenţă dată de faptul că executarea actului administrativ ar aduce o atingere gravă şi imediată asupra situaţiei reclamantelor sau intereselor acestora, iar dovedirea pagubei iminente, precum şi necesitatea prevenirii acesteia sunt în sarcina reclamanţilor, în acord cu prevederile art. 10 şi art. 249 C. proc. civ.

Înalta Curte observă că prin cererea de chemare în judecată, intimatele - reclamante au invocat teza unei perturbări previzibile grave a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, reglementată de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004. În acest sens au susţinut că s-ar fi ajuns la suspendarea activităţii birourilor electorale de circumscripţie, având ca efect depăşirea termenelor imperative instituite de legiuitor pentru desfăşurarea alegerilor, întrucât, în absenţa acestor birouri, nu s-ar putea proceda în continuare la desfăşurarea etapelor reglementate de lege pentru realizarea alegerilor.

Înalta Curte observă că prin cererea de recurs, recurenţii - reclamanţi au invocat teza unei perturbări previzibile grave a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, reglementată de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, au susţinut că s-ar fi ajuns la suspendarea activităţii birourilor electorale de circumscripţie, având ca efect depăşirea termenelor imperative instituite de legiuitor pentru desfăşurarea alegerilor, întrucât, în absenţa acestor birouri, nu s-ar putea proceda în continuare la desfăşurarea etapelor reglementate de lege pentru realizarea alegerilor.

Or, aceste aspecte nu se verifică în cauză, câtă vreme prin art. 3 şi art. 4 din Hotărârea BEC nr. 29H/19.04.2024 s-a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 17 Dolj şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Dolj, precum şi a locţiitorilor acestora, dar şi faptul că acţiunile prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 şi 69 din Calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 vor fi duse la îndeplinire în termenele prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 şi de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora.

Totodată, instanţa nu poate specula asupra posibilelor implicaţii care ar rezulta ca urmare a executării Hotărârii BEC nr. 29H/19.04.2024, atât timp cât reclamanţii nu au oferit instanţei nicio informaţie concretă în acest sens. Într-un astfel de context, iminenţa producerii unei pagube apare ca fiind ipotetică, eventuală, iar nu previzibilă şi certă, aspect ce nu se circumscrie caracterului de excepţie al suspendării executării actului administrativ, conform regimului juridic pe care legea în vigoare îl conferă acestei instituţii juridice.

De asemenea, interesul privat al recurenţilor - reclamanţi asociat obţinerii unei remuneraţii nu poate fi prevalent interesului public vizând desfăşurarea procesului electoral în scopul alegerii membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024.

În concluzie, Înalta Curte constată că în cauza pendinte nu este îndeplinită condiţia pagubei iminente, iar cum cele două condiţii esenţiale pentru suspendarea actului - cazul bine justificat şi paguba iminentă - se impun a fi întrunite în mod cumulativ, prima instanţă a aplicat corect prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu cele ale art. 14 şi art. 2 alin. (1) lit. ş) şi t) din acelaşi act normativ, când a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 29H/19.04.2024.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., D., H., I., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., CC., DD. şi EE. împotriva încheierii din 29 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii şi, în consecinţă, anulează recursul declarat de recurentele-reclamante J. şi BB., ca nesemnat.

Respinge excepţia nulităţii recursului formulat de ceilalţi recurenţi-reclamanţi, ca nefondată.

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., D., H., I., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., CC., DD. şi EE. împotriva încheierii din 29 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 mai 2024.