Suspension of electoral bureau appointment annulment denied for lack of imminent harm; appeal dismissed

Şedinţa publică din data de 23 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 22.04.2024, sub nr. x/2024 reclamanta A., în calitate de expert electoral, desemnat în urma tragerii la sorţi din cadrul Tribunalului Dolj, din data de 15.04.2024, la B.E.C.L. nr. 87 Radovan - Dolj, a formulat în temeiul dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 contestaţie împotriva Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, hotărâre ce a fost afişată la data de 19.04.2024, ora 18:00, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze în tot Hotărârea nr. 29H/19.04.2024 şi să se dispună repunerea în situaţia anterioară emiterii hotărârii contestate, precum şi anularea tuturor actelor subsecvente.

2. Încheierea curţii de apel

Prin încheierea din data de 29 aprilie 2024 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare executare formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva încheierii a declarat recurs reclamanta A., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. În motivarea recursului s-a arătat că instanţa a pronunţat hotărârea cu aplicarea greşită a normelor de drept material conţinute în art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

În opinia recurentei acest text de lege este clar şi nu suscită interpretări, astfel cum Biroul Electoral Central a înţeles să le emită prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024.

În ceea ce-i priveşte pe magistraţi, recurenta a subliniat faptul că nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului, se face cu prioritate din lista magistraţilor. În cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, legiuitorul, a folosit termenul generic de "magistrat" care, conform Legii nr. 303/2022, se referă la judecători şi procurori, fără a distinge în funcţie de nivelul instanţei unde îşi desfăşoară activitatea (judecătorie, tribunal sau curte de apel din raza circumscripţiei electorale judeţene), or unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

Acestă interpretare este cu atât mai evidentă dacă ea se coroborează cu cea sistematică şi teleologică a prevederilor din acelaşi act normativ privitoare la anumite situaţii concrete în care legiuitorul, atunci când a dorit, a indicat expres nivelul instanţelor de la care trebuie să provină judecătorii competenţi, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru constituirea Biroului Electoral Central, judecătoriile de sector ale Municipiului Bucureşti la alegerile locale pentru sectoare sau judecătorii de tribunale pentru alegerile paliiale locale, când se impune organizarea acestora. Aşadar din textul de lege citat mai sus, nu rezultă nicio menţiune privitoare la instituţia la care magistraţii îşi exercită efectiv activitatea profesională, singurele criterii imperative ce rezultă din textul de lege pentru ca un magistrat să fie desemnat pe lista privind preşedinţii şi locţiitorii pentru Birourile electorale de circumscripţie locală fiind cumulativ: calitatea de magistrat şi domiciliul în circumscripţia tribunalului care efectuează desemnarea.

Prin urmare, este lipsită de fundament juridic statuarea potrivit căreia din birouri nu pot face parte decât magistraţi de la tribunale, respectiv judecătorii din circumscripţia tribunalului, această condiţie referindu-se strict la domiciliu, fără a putea fi extrapolate şi la instanţa unde magistratul îşi desfăşoară activitatea sau gradul profesional al acestuia. Adăugarea acestor condiţii şi excluderea unor magistraţi pe baza unor criterii inexistente reprezintă o adăugare nepermisă la lege şi o încălcare gravă a legii şi a drepturilor beneficiarilor normei.

A mai apreciat recurenta că instanţa de fond a respins, în mod nelegal, cererea de suspendare formulată în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi art. 15 din Legea nr. 554/2004. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, pelturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public. Aşadar, paguba iminentă presupune o anumită urgenţă pentru a opera suspendarea efectelor unui act administrativ. Se poate aprecia că există urgenţă atunci când executarea actului administrativ aduce o atingere gravă şi imediată unui interes public, situaţiei reclamantului sau intereselor pe care acesta înţelege să le apere.

Instanţa învestită cu soluţionarea unei cereri de suspendare a executării trebuie să aprecieze, în mod concret, având în vedere argumentele prezentate de reclamant, dacă efectele actului aflat în discuţie sunt de natură să justifice urgenţa. Aceasta din urmă poate justifica măsura provizorie a suspendării executării unui act administrativ, fără a aduce atingere hotărârii judecătoreşti ce urmează a se pronunţa cu privire la cererea de anulare a actului. Prin Hotărârea nr. 29H/9.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu nerespectarea cerinţelor legale, se aduce o perturbare semnificativă procedurii de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, având în vedere că prin H.G. nr. 199/2024 s-au stabilit, în mod detaliat, termenele pentru realizarea diverselor etape ale procedurii de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, iar prin adoptarea hotărârii contestate se determină o nerespectare a termenelor imperative stabilite de lege, ceea ce este de natură a perturba, în mod previzibil şi grav, funcţionarea Statului Român şi desfăşurarea procesului electoral ca serviciu public. Biroul Electoral Central se pronunţă prin hotărâri, hotărâri în interpretarea legii ori, în cazul de faţă, acesta a admis contestaţiile, având în vedere adresele prin care îşi exprima punctul de vedere, ceea ce este total contrar legii.

Deşi a fost legal citat, Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare şi nu a formulat apărări în cauză.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu solicitarea, întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, de suspendare a executării Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 prin care Biroul Electoral Central a admis contestaţiile formulate, a desfiinţat procesul-verbal - act de învestitură din data de 15.04.2024, ora 12, cu ocazia tragerii la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora pentru circumscripţiile electorale din judeţul Dolj, precum şi procesele-verbale subsecvente şi a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 17 Dolj şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Dolj, precum şi a locţiitorilor acestora, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Potrivit art. 14 din legea contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condiţiile art. 7 autorităţii publice care a emis actul sau a celei ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei pe fond, cerere ce poate fi promovată conform art. 15 din acelaşi act normativ şi prin acţiunea în anulare, în tot sau în parte, a actului atacat.

Astfel, admisibilitatea unei cereri de suspendare a executării unui act administrativ este condiţionată de întrunirea cumulativă a cerinţelor prevăzute de normele legale precizate mai sus, respectiv sesizarea autorităţii emitente sau celei ierarhic superioare, existenţa cazului bine justificat aşa cum este bine definit de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, respectiv împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ şi paguba iminentă definită de art. 2 lit. ş) din acelaşi act normativ, fiind reprezentată de prejudiciul material, viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţii publice sau a unui serviciu public.

Îndeplinirea condiţiilor referitoare la existenţa cazului bine justificat şi a pagubei iminente este supusă aprecierii judecătorului, care are de efectuat o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza circumstanţelor de fapt şi de drept ale cauzei; pentru admiterea cererii, acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumţiei de legalitate a actului administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube în cazul particular supus evaluării.

Fiind învestită cu soluţionarea căii de atac promovate de reclamantă împotriva soluţiei de respingere a cererii de suspendare a executării actului administrativ, Înalta Curte are în vedere, din perspectivă generală, împrejurarea că acţiunea întemeiată pe dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor clamate, însă doar atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autorităţile publice.

Noţiunea de "pagubă iminentă" are o definiţie legală reglementată prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că, prin aceasta, se înţelege un prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Înalta Curte observă, însă, că prin cererea de chemare în judecată, din perspectiva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Dolj, precum şi a locţiitorilor acestora, recurenta-reclamantă nu a invocat, în concret, un prejudiciu material ce i-ar fi fost produs prin Hotărârea B.E.C. nr. 29 H/19.04.2024. De asemenea, nu a arătat nici de ce acest prejudiciu ar fi greu sau imposibil de reparat, astfel încât să fie necesară intervenţia de urgenţă a instanţei de contencios administrativ.

Paguba iminentă nu se analizează în general, prin prisma implicaţiilor pe care le-ar putea avea executarea actului administrativ emis asupra unei categorii nedeterminate, ci în concret prin prisma persoanei celui vizat şi a situaţiei sale specifice. Paguba iminentă implică o anumită urgenţă dată de faptul că executarea actului administrativ ar aduce o atingere gravă şi imediată asupra situaţiei reclamantei sau intereselor sale, iar dovedirea pagubei iminente, precum şi necesitatea prevenirii acesteia sunt în sarcina reclamantei, conform prevederilor art. 10 şi art. 249 C. proc. civ.

Spre deosebire de condiţia cazului bine justificat, aprecierea îndeplinirii condiţiei pagubei iminente nu se poate face doar la nivel de aparenţă şi prin specularea unui eventual efect teoretic imediat al actului administrativ asupra reclamantei. În acest sens, Înalta Curte subliniază că recurenta-reclamantă nu acţionează în faţa instanţei judecătoreşti sub aspectul invocării unui pretins drept electoral care să îi fi fost încălcat, ci în considerarea unei vocaţii de a fi implicată în activitatea de organizare şi desfăşurare a procesului electoral prin posibilitatea de participare într-un birou electoral ca efect al unei trageri la sorţi.

În aceste condiţii, instanţa nu poate specula asupra posibilelor implicaţii care ar rezulta din executării hotărârii B.E.C. nr. 29H/19.04.2024, atât timp cât recurenta-reclamantă nu a oferit nicio informaţie concretă în acest sens. Într-un astfel de context, iminenţa producerii unei pagube apare ca fiind ipotetică, eventuală, iar nu previzibilă şi certă, aspect ce nu se circumscrie caracterului de excepţie al suspendării executării actului administrativ, conform regimului juridic pe care legea în vigoare îl conferă acestei instituţii juridice.

În orice caz, un pretins prejudiciu patrimonial, ca urmare a posibilităţii de pierdere a unei remuneraţii ce s-ar acorda în considerarea activităţii desfăşurate în cadrul biroului electoral, este susceptibil de a fi compensat ulterior în forma despăgubirilor în măsura anulării în mod definitiv a actului administrativ litigios, ca efect al formulării acţiunii corespunzătoare şi sub rezerva demonstrării întrunirii cumulative a condiţiilor atragerii răspunderii autorităţii publice.

Astfel, interesul privat al recurentei-reclamante asociat obţinerii acelei remuneraţii nu poate fi prevalent, într-o astfel de situaţie, interesului public vizând desfăşurarea procesului electoral în scopul alegerii membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024. Altfel spus, soluţia de suspendare a executării actului litigios emis de Biroul Electoral Central nu asigură un just echilibru între interesul privat al recurentei şi interesul public vizând desfăşurarea procesului electoral, câtă vreme premisa desemnării într-un birou electoral este rezultatul unei vocaţii, iar orice pretinsă pierdere de venit poate fi analizată ulterior în forma despăgubirilor aferente acţiunii de fond.

O altă susţinere din cererea de chemare în judecată, reluată şi prin cererea de recurs, a vizat cea de a doua teză a art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, recurenta invocând perturbarea semnificativă a procedurii de organizare şi desfăşurare a procesului electoral în judeţul Dolj.

Instanţa de fond a reţinut, în mod corect, neîndeplinirea condiţiei pagubei iminente şi din această perspectivă, câtă vreme prin art. 3 şi art. 4 din Hotărârea B.E.C. nr. 29H/19.04.2024 s-a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 17 Dolj şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, dar şi faptul că acţiunile prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 şi 69 din Calendarul aprobat prin H.G. nr. 199/2024 vor fi duse la îndeplinire în termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 şi de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora.

De altfel, din informaţiile disponibile pe paginile oficiale de internet ale autorităţilor competente, reiese că anterior pronunţării de către Curtea de Apel Craiova a încheierii din 29 aprilie 2024, recurate în prezenta cauză, se procedase deja la constituirea unor noi birouri electorale de circumscripţie în judeţul Dolj, astfel că procesul electoral îşi continua cursul, fără a se confirma pretinsa perturbare previzibilă gravă a funcţionării autorităţii publice sau serviciului public.

În concluzie, Înalta Curte constată că în cauza pendinte nu este îndeplinită condiţia pagubei iminente. Cum cele două condiţii esenţiale pentru suspendarea actului - cazul bine justificat şi paguba iminentă - se impun a fi întrunite în mod cumulativ, devine inutilă orice evaluare efectuată asupra condiţiei cazului bine justificat, întrucât, indiferent de concluzia la care s-ar ajunge cu privire la aceasta, nu poate interveni suspendarea executării actului administrativ contestat, în absenţa întrunirii cumulative a tuturor condiţiilor legale.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa primei instanţe nu este rezultatul unei interpretări şi aplicări eronate a dispoziţiilor legale în materie, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din data de 29 aprilie 2024 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 23 mai 2024.