Supreme Court resolves negative jurisdictional conflict over public procurement damages, assigning case to Iași Court of Appeal.

Şedinţa publică din data de 17 mai 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă la data de 24.05.2022 sub nr. x/2022, reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., obligarea pârâtei la plata sumei de 1.651.513,71 RON cu titlu de daune interese şi la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 802 din 11.12.2023, Tribunalul Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora procesele privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează, în primă instanţă, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante.

În cauză, raporturile juridice dintre părţi decurg din contractul de prestări servicii nr. x din 09.05.2022, în cuprinsul căruia pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. are calitatea de achizitor, iar reclamanta A. S.R.L. are calitatea de prestator.

Potrivit capitolului referitor la părţile contractante, precum şi dispoziţiilor art. 2.1 lit. a) din contract, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi nu a încheiat contractul în nume propriu, ci în calitate de mandatar, astfel încât interpretarea art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 se face prin raportare exclusivă la sediul autorităţii contractante şi nu al mandatarului acesteia.

Faţă de aceste aspecte, Tribunalul Iaşi a apreciat că soluţionarea cauzei revine în competenţa tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, respectiv Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2023, la data de 17.01.2024.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 525 din 16.02.2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, invocată de reclamantă şi a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Iaşi şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În argumentarea soluţiei astfel dispuse, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora competenţa de soluţionare a cauzei revine tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante şi că, în cauză, procedura de achiziţie s-a derulat de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, contractul de prestări servicii nr. x/09.05.2022 fiind încheiat în baza acordului cadru înregistrat la această direcţie sub nr. x/28.08.2018.

Totodată, Tribunalul Bucureşti a reţinut că nu este relevantă personalitatea juridică a autorităţii contractante, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea prevăzută de lege de a realiza anumite acte şi operaţiuni.

Prin urmare, întrucât calitatea de autoritate contractantă revine Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Iaşi.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă.

Analizând conflictul negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că între prestatorul A. S.R.L. şi achizitorul Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, s-a încheiat Contractul subsecvent de servicii nr. x/09.05.2022, având ca obiect prestarea serviciilor de " lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară parte carosabilă, acostamente, benzi de urgenţă şi benzi de încadrare DRDP Iaşi - Lot SDN Câmpulung Moldovenesc".

Contractul subsecvent de servicii nr. x/09.05.2022, precum şi Acordul-cadru de servicii nr. x/28.08.2018, care a stat la baza semnării contractului subsecvent, sunt contracte de achiziţie publică, guvernate de prevederile Legii nr. 98/2016.

Conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016:

"Procesele privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează, în primă instanţă, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţiile publice."

Problema care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe o reprezintă stabilirea calităţii de achizitor în Contractul subsecvent de servicii nr. x/09.05.2022, respectiv dacă această calitate revine Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. sau Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi din cadrul C.N.A.I.R. S.A.

Potrivit art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 84/2003, C.N.A.D.N.R. (actual C.N.A.I.R.) are în structura sa 7 subunităţi, denumite direcţii regionale de drumuri şi poduri, fără personalitate juridică, iar potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016:

"Au calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei legi:a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;…".

Din actele depuse la dosarul cauzei, se constată că, deşi din Acordul-cadru de servicii nr. x/28.08.2018 nu rezultă expres că a fost încheiat în Municipiul Iaşi, Contractul subsecvent de servicii nr. x/09.05.2022 a fost încheiat la sediul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, respectiv în Iaşi, str. x, jud. Iaşi.

Totodată, se constată că cele două convenţii poartă semnăturile reprezentanţilor Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, precum şi ştampila acestei autorităţi. De asemenea, corespondenţa cu prestatorul A. S.R.L., ulterioară încheierii contractului de prestări servicii, s-a purtat de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, prin reprezentanţii acesteia (director regional executiv, şefi de departament).

Înalta Curte reţine că, deşi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi nu are personalitate juridică, aceasta reprezintă o unitate a autorităţii contractante, respectiv CNAIR, acordul - cadru şi contractul subsecvent de lucrări fiind încheiate în Municipiul Iaşi astfel încât devin incidente disp. art. 53 alin. (1)2 din Legea nr. 101/2016 în conformitate cu care cererile pentru acordarea despăgubirilor pot fi introduse şi la instanţa de la locul contractului.

Prin urmare, instanţa de contencios administrativ competentă din punct de vedere teritorial este Tribunalul Iaşi, în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi şi pe pârâta S.C. A. S.R.L., în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.