Taxpayer and tax authority appeals declared perempted, upholding partial tax assessment victory.

Şedinţa publică din data de 17 mai 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 la Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, a solicitat:

1. anularea deciziei nr. 10423/21.05.2018, comunicată la data de 29.05.2018, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată pe cale administrativă nr. 2891/2015, şi pe cale de consecinţă:

2. anularea deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală, nr. x din data de 29.05.2015, precum şi a raportului de inspecţie fiscală, ambele comunicate subscrisei în data de 12.06.2015, prin care în mod nelegal au fost stabilite diferenţe de:

- bază impozabilă determinată suplimentar în sumă de 2.430.492 RON şi impozit pe profit determinat suplimentar în cuantum de 388.653 RON;

- dobânzi de întârziere aferente impozitului pe profit în cuantum de 78.660 RON;

- penalităţi de întârziere în cuantum 127.727 RON;

- baza impozabilă TVA determinată suplimentar in suma de 2.411.354 RON si TVA de plata determinata suplimentar de 558.339 RON;

- dobânzi de întârziere aferente in cuantum de 286.687 RON;

- penalităţi de întârziere în cuantum 278.687 RON;

Prin sentinţa civilă nr. 20 din 24 martie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte.

Împotriva sentinţei civile de la fondul cauzei au formulat cerere de recurs atât reclamanta cât şi pârâta Administraţia Judeţeană A Finanţelor Publice Neamţ, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 11 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a încuviinţat cererea de suspendare formulată de organele fiscale şi a dispus suspendarea judecăţii cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) punctul 2 din C. proc. civ., care prevede că "Instanţa poate suspenda judecata:... 2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel;".

De la momentul la care a dispărut motivul care a determinat suspendarea cauzei(respectiv de la data rămânerii definitive a hotărârii din dosarul penal) şi până la data întocmirii referatului de către departamentul grefei secţiei de contencios administrativ şi fiscal cu propunerea de fixare a unui termen pentru efectuarea verificărilor prevăzute de disp. art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin HCSM nr. 3243/22.12.2022, nu a fost formulată o cerere de repunere pe rol a cauzei de către niciuna dintre părţile procesuale existente în cauză.

Fiind citate cu menţiunea de a formula concluzii cu privire la eventuala incidenţă în cauză a perimării, recurenta-reclamantă a formulat note scrise prin care a solicitat admiterea excepţiei de perimare a recursurilor pe când recurenta - pârâtă Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ a formulat concluzii de respingere a excepţiei de perimare.

Examinând, cu prioritate, excepţia de perimare invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin încheierea de şedinţă din 11 martie 2022 s-a dispus suspendarea judecării cererilor de recurs formulate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ în nume propriu şi în numele Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La data de 26 martie 2024, întrucât până la acest moment nu s-a solicitat repunerea pe rol a dosarului şi nici continuarea judecăţii în cauza pendinte, instanţa a fixat termen la data de 17 mai 2024 pentru a se discuta eventuala incidenţă a perimării, părţile procesuale fiind citate cu menţiunea de a expune un punct de vedere cu privire la excepţia de perimare.

Înalta Curte constată că prin încheierea de şedinţă de la data de 11 martie 2022 s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) punctul 2 din C. proc. civ., suspendarea judecăţii recursurilor declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ în nume propriu şi în numele Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi împotriva sentinţei nr. 20 din 24 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Verificând stadiul dosarului penal nr. x/2020, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Înalta Curte constată că la data de 15 martie 2023, acesta a fost soluţionat definitiv, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care, în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 16 septembrie 2023.

În acest sens, instanţa de control judiciar observă că, de la data la care a fost soluţionat definitiv dosarul penal în raport de care fusese suspendată judecata dosarului de faţă şi până la momentul întocmirii referatului de grefa instanţei cu propunerea de verificare a intervenirii în cauză a perimării, părţile nu au efectuat demersuri pentru reluarea judecăţii.

Totodată, Înalta Curte reţine că instanţa de control judiciar nu avea obligaţia legală de a urmări soluţionarea în mod definitiv a dosarului penal nr. x/2020, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, atât timp cât recurentele erau singurele interesate în judecarea cauzei de faţă.

Având în vedere cele expuse anterior, precum şi dispoziţiile legale ce reglementează perimarea, ca sancţiune procesuală ce intervine de drept, se constată că aceasta operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în scopul judecării cauzei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţilor ce nu au acţionat în acest scop(prin formularea cererii de repunere pe rol, însoţită de dovada că dosarul penal a fost soluţionat definitiv), deşi aveau posibilitatea sa o facă.

Pe de altă parte, nu s-a invocat sau dovedit vreo cauză mai presus de voinţa părţii, care să o fi împiedicat să stăruie în judecata pricinii, ceea ce ar fi întrerupt şi termenul definit de lege.

Perimarea este o sancţiune procesuală care se bazează pe prezumţia de desistare a părţii de la judecarea cererii făcute, dedusă din faptul nestăruinţei în timpul prevăzut de lege, şi intervenind din necesitatea de a pune punct stării de incertitudine privind raporturile juridice deduse judecăţii prin cererea lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părţii, care avea obligaţia de a solicita reluarea judecăţii.

Astfel, în temeiul art. 416 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii timp de 6 luni, iar art. 417 din acelaşi Cod prevede că termenul de perimare se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Faţă de textul de lege mai sus menţionat, Curtea reţine că în prezenta cauză un astfel de act de procedură nu a fost îndeplinit în interiorul termenului de perimare.

Prin urmare, dacă termenul de primare nu a fost întrerupt, atunci la momentul împlinirii sale perimarea operează de drept şi în bloc asupra întregului cadru procesual. Astfel, termenul de 6 luni, stabilit de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în cauza de faţă, s-a împlinit, ceea ce a condus la intervenirea de drept a perimării.

În consecinţă, Înalta Curte va constata intervenită sancţiunea perimării cererilor de recurs formulate în cauză de recurenta-reclamantă dar şi de recurenta - pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de perimare, invocată din oficiu.

Constată perimate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ în nume propriu şi în numele Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi împotriva sentinţei nr. 20 din 24 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare, cererea urmând a se depune la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată astăzi, 17 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.