Lapse of extraordinary appeal due to six-month procedural inactivity

Şedinţa publică din data de 17 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii şi parcursul procesual al dosarului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Craiova sub nr. x/2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu AJFP Olt, anularea înscrisurilor emise la data de 23.08.2021 intitulate "Titlu executoriu" nr. 211070 şi "Somaţie" nr. 211230 în dosarul nr. x/2021 pentru achitarea sumei de 226 RON de către S.C. A. S.R.L. drept obligaţii fiscale-bugetare în condiţii nelegale.

Prin sentinţa nr. 264 din 24 septembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii formulate de S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, în favoarea Judecătoriei Slatina.

Împotriva hotărârii nr. 264 din 24 septembrie 2021, a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate în condiţiile încălcării dispoziţiilor Legii nr. 1/1968, art. 157 lit. k), art. 22 alin. (6), (39)6 alin. (1) din C. proc. civ., art. 131, 132 din C. proc. civ., art. 2, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 211 din C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat decizia civilă nr. 2414 de la data de 3 mai 2022 prin care a anulat recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 264/2021 din 24 septembrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

2. Calea extraordinară de atac exercitată

Împotriva deciziei civile nr. 2414/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului, a formulat contestaţie în anulare contestatoarea A. S.R.L. prin care a solicitat, în temeiul art. 503 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., desfiinţarea hotîrârii criticate deoarece este nelegală.

3. Apărările formulate

Intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt nu a formulat apărări în cauza de faţă.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia perimării recursului invocată de instanţă, din oficiu, în condiţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele şi lucrările dosarului, constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost înregistrată la data de 30 iunie 2022 contestaţia în anulare formulată de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile 2414 de la data de 3 mai 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Judecata contestaţiei în anulare a fost suspendată la data de 11 noiembrie 2022, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., care prevede că "(1) Judecătorul va suspenda judecata: ... 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.".

Ulterior momentului suspendării cauzei, contestatoarea a formulat o cerere de repunere pe rol, care a fost soluţionată la termenul de judecată de la data de 8 decembrie 2023 prin încheierea de şedinţă de la acea dată, în sensul respingerii acesteia. În motivare, s-a reţinut că nu a fost solicitată judecata cauzei în lipsa părţilor şi nu a fost achitată taxa judiciară de timbru pentru cererea de repunere pe rol.

La termenul de judecată de la data de 8 decembrie 2023, respingând cererea de repunere pe rol a contestatoarei A. S.R.L., instanţa de control judiciar a repus cauza pe rol din oficiu şi a dispus citarea părţilor procesuale cu menţiunea expunerii unui punct de vedere asupra eventualei incidenţe în cauză a perimării.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că încheierea de şedinţă de la data de 11 noiembrie 2022 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care, în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 11 mai 2023.

În acest sens, instanţa de control judiciar observă că, de la data la care a intervenit suspendarea judecăţii în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv de la data de 11 noiembrie 2022, cauza de faţă a rămas în nelucrare, cererea de repunere pe rol formulată de contestatoare fiind anulată pentru netimbrare şi neconducând la reluarea judecăţii dosarului.

Având în vedere cele expuse anterior, precum şi dispoziţiile legale ce reglementează perimarea, ca sancţiune procesuală ce intervine de drept, se constată că aceasta operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în scopul judecării cauzei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţilor ce nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea sa o facă.

Pe de altă parte, nu s-a invocat sau dovedit vreo cauză mai presus de voinţa părţii, care să o fi împiedicat să stăruie în judecata pricinii, ceea ce ar fi întrerupt şi termenul defipt de lege.

Perimarea este o sancţiune procesuală care se bazează pe prezumţia de desistare a părţii de la judecarea cererii făcute, dedusă din faptul nestăruinţei în timpul prevăzut de lege, şi intervenind din necesitatea de a pune punct stării de incertitudine privind raporturile juridice deduse judecăţii prin cererea lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părţii.

Astfel, în temeiul art. 416 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii timp de 6 luni, iar art. 417 din acelaşi Cod prevede că termenul de perimare se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Faţă de textul de lege mai sus menţionat, Curtea reţine că în prezenta cauză un astfel de act de procedură nu a fost îndeplinit în interiorul termenului de perimare, motiv pentru care, la data de 8 decembrie 2023, Înalta Curte a acordat un termen la 17 mai 2024 şi a citat părţile cu menţiunea de a expune un punct de vedere cu privire eventuala incidenţă în cauză a perimării cauzei.

La acest termen de judecată, faţă de data ultimului act de procedură îndeplinit în cauză, în raport şi de împrejurarea că termenul de primare nu a fost întrerupt, Înalta Curte constată că la momentul împlinirii sale perimarea operează de drept şi în bloc asupra întregului cadru procesual. Astfel, termenul de 6 luni, stabilit de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în cauza de faţă, s-a împlinit la data de 11 mai 2023, ceea ce a condus la intervenirea de drept a perimării.

În consecinţă, Înalta Curte va constata intervenită sancţiunea perimării contestaţiei în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2414 din 3 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia perimării, invocată din oficiu.

Constată perimată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2414 din 3 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021.

Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare, cererea urmând a se depune la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată astăzi, 17 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.