Appeal for reimbursing glioblastoma drug combination declared void for lack of reasoning; inadmissibility ruling upheld.

Şedinţa publică din data de 17 mai 2024

Asupra căii de atac de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.01.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI, CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună:

- in principal obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMAB (denumite comercială AVASTIN) şi IRINOTECAN pentru indicaţia GLIOBLASTOM;

- in subsidiar, la obligarea pârâtului MINISTERUL SĂNĂTĂŢII la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat in transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1032 de la data de 9 iunie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX- a de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererii.

A fost respinsă cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1032 de la data de 9 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, a formulat cerere de recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului şi anularea hotărârii primei instanţe.

A arătat prima instanţă a admis excepţia inadmisibilităţii în mod eronat deoarece reclamantul nu ar fi adresat cerere pârâţilor, în contextul în care a solicitat pârâţilor introducerea medicamentului dorit în Lista ce cuprinde DCI - urile corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări de sănătate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata - pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, iar pe fond, ca neîntemeiată.

Intimata - pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu menţinerea ca fiind legală şi temeinică a sentinţei civile de la fondul cauzei.

Intimatul - pârât Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, pe cale de excepţie, ca nemotivat, cu precizarea că niciuna dintre criticile dezvoltate de recurentul - reclamant nu se poate încadra în motivele de casare de la art. 488 C. proc. civ.. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sentinţa atacată fiind rezultatul interpretării ţi aplicării legii de prima instanţă de judecată.

II. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul- reclamant A. este nemotivat.

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susţinerile recurentului - reclamant A. expuse în cadrul căii de atac prin comparaţie cu argumentaţia Curţii Apel Bucureşti, secţia a - IX -a de contencios administrativ şi fiscal din motivare, rezultă că acesta dezvoltă doar o nemulţumire faţă de soluţia de admitere a excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii, fără a aduce nicio critică concretă sentinţei primei instanţe.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ. sau a vreunuia dintre motivele de casare prevăzute de lege, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia atât să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute în mod expres şi limitativ de lege, cât şi să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârşit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi act normativ.

Recurentul-reclamant A. nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinţei recurate din perspectiva soluţiei date de prima instanţă cererii de chemare în judecată.

După cum s-a arătat în precedent, susţinerile din cererea de recurs constau în referiri succinte şi cu caracter general la o eroare a primei instanţe care a admis excepţia de inadmisibilitate a acţiunii în condiţiile în care reclamantul se adresase pârâţilor cu o cerere prealabilă de introducere a medicamentului dorit în Lista cu medicamentele decontate.

În concret, Curtea de Apel Bucureşti şi-a argumentat soluţia pronunţată prin sentinţa civilă nr. 1032/2023, de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de chemare în judecată faţă de împrejurarea că reclamantul nu a făcut dovada că anterior sesizării instanţei a adresat o cerere prealabilă autorităţilor pârâte, singura în raport de care s-ar putea justifica formularea unei contestaţii împotriva refuzului nejustificat al autorităţii în raport de art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Această soluţie a primei instanţe s-a impus în condiţiile în care, din analiza înscrisurilor de la dosar dar şi din susţinerile exprimate de pârâţi în cuprinsul întâmpinărilor ataşate la dosarul de fond, rezultă că reclamantul nu a adresat autorităţilor pârâte o cerere prealabilă de includere a medicamentului dorit a i se deconta în Lista de medicamente decontate din sistemul asigurărilor sociale de stat, fără a primi un răspuns. Astfel, nu pot deveni incidente reglementările din legea contenciosului administrativ relative la refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri.

În ciuda dezvoltării argumentative a Curţii de Apel Bucureşti, recurentul-reclamant nu a prezentat un raţionament critic faţă de considerentele sentinţei recurate. Acesta s-a limitat la a relua afirmaţiile generice în sensul că este eronată soluţia de admitere a excepţiei de inadmisibilitate de către prima instanţă.

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancţionată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1032 din 9 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii, invocată prin întâmpinare.

Constată nul pentru nemotivare recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1032 din 9 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.