Suspension appeal moot after merits rejection; appellate challenge to electoral bureau decision dismissed for lack of interest.

Şedinţa publică din data de 16 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 04.04.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central (BEC) a formulat cerere de suspendare a executării hotărârii Biroului Electoral Central, solicitând suspendarea executării Hotărârii nr. 5H/02.04.2024 privind aplicarea unitară a prevederilor art. 45-56 din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 16-18 din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare până la pronunţarea instanţei de fond.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 638 din 12.04.2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 5H/02.04.2024, ca neîntemeiată, ce priveşte pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 638 din 12.04.2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurentul-reclamant a susţinut că în mod corect a reţinut prima instanţă că este îndeplinită condiţia condiţia cazului bine justificat.

Însă, în opinia sa, în mod greşit s-a reţinut că nu este îndeplinită condiţia pagubei iminente.

Aşa cum a arătat în cererea introductivă, apariţia noii categorii de competitor electoral (categorie neprevăzută de lege) distorsionează şi confuzează procesul electoral, permiţând un nou tip de competitor electoral care, pe de o parte, beneficiază de susţinerea populară pentru candidaţii independenţi şi, pe de altă parte, de ajutorul semnului electoral al alianţei electorale pe a cărei listă va figura pe buletinul de vot.

Acest nou tip de competitor electoral va beneficia astfel de un avantaj electoral nemeritat şi nelegal, în dauna competitorilor electorali clasici şi prevăzuţi expres de lege, cum este cazul A..

Prejudiciu adus partidului este iminent întrucât, conform calendarului electoral aprobat prin anexa H.G. nr. 199/2024 (punctele 53 şi 88), perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie 2024 începe la data de 16 aprilie 2024 şi se va termina foarte repede, la data de 30 aprilie 2024.

În lipsa suspendării executării Hotărârea BEC nr. 5H/02.04.2024, această hotărâre nelegală va continua să producă efecte juridice şi va permite noului tip de competitor electoral să depună candidaturi şi să participe la alegerile locale din 9 iunie 2024, fiind iminent prejudiciul pe care A. îl va suporta din cauza depunerii unor astfel de candidaturi nelegale (candidaţi independenţi cu semn electoral al alianţei electorale).

Astfel, prejudiciul este unul evident, fiind reprezentat de voturile pe care noul tip de competitor electoral (candidatul independent cu semn electoral al alianţei electorale) le va obţine din partea alegătorilor la alegerile din 9 iunie 2024, în dauna A..

Aceste voturi pe care noul tip de competitor electoral le va obţine (în mod nelegal) vor scădea scorul electoral al Partidului, putând afecta chiar posibilitatea acestuia de a atinge pragul electoral, precum şi de a obţine rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate în campania electorală. În acest sens, sunt prevederile art. 48 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Recurentul a mai susţinut că pe lângă prejudiciul direct suportat de acesta, este evidentă şi perturbarea previzibilă gravă a procesului electoral şi a funcţionării autorităţilor publice care gestionează procesul electoral (Autoritatea Electorală Permanentă, prefecţii, birourile electorale de circumscripţie etc), aceste autorităţi fiind practic obligate de Hotărârea BEC nr. 5H/02.04.2024 să desfăşoare alegerile cu încălcarea legii, precum şi cu încălcarea art. 2 alin. (1) din Constituţia României, care stipulează că suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum şi prin referendum.

Astfel, în opinia sa, condiţia pagubei iminente este îndeplinită în prezenta cauză contrar celor reţinute de Curtea de Apel Bucureşti.

În concluzie, întrucât şi condiţia cazului bine justificat este (astfel cum în mod corect a reţinut Curtea de Apel Bucureşti), a solicitat admiterea prezentului recurs, casarea sentinţei Curţii de Apel Bucureşti şi, în rejudecarea litigiului în fond, admiterea cererii de suspendare a executării Hotărârii B.E.C. nr. 5H/02.04.2024 până la pronuţarea instanţei de fond din dosarul x/2024

4. Apărările formulate în recurs

În stadiul procesual al recuruslui nu s-a formulat întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 16 mai 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte va constata lipsa de interes a reclamantului cu privire la calea de atac exercitată, care face inutilă cercetarea altor aspecte.

1. Argumente de drept şi de fapt relevante

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 5H/02.04.2024 privind aplicarea unitară a prevederilor art. 45-56 din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 16-18 din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare până la pronunţarea instanţei de fond.

Prin sentinţa recurată, instanţa de fond, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a formulat recurs.

Înalta Curte urmează să constate lipsa de interes a reclamantului în susţinerea recursului.

Astfel, instanţa de control judiciar reţine că reclamantul a solicitat suspendarea Hotărârii nr. 5H/02.04.2024 până la pronunţarea instanţei de fond în dosarul nr. x/2024.

Prin sentinta nr. 768 din 26 aprilie 2024 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. x/2024 s-a respins actiunea modificata formulata de reclamantul A., de anulare si suspendare a Hotararii nr. 5H/02.04.2024 emisa de paratul Biroul Electoral Central.

Prin urmare, faptul că acţiunea în anularea actului administrativ a fost soluţionată de instanţa de fond nu conduce la rămânerea fără obiect a căii de atac exercitate, astfel cum a invocat reprezentantul Ministerului Public, însă acest fapt pune problema subzistenţei interesului în susţinerea recursului exercitat în cauză.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. (…)".

Dispoziţiilor art. 15 alin. (4) "În ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept până la soluţionarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)."

Aşadar, potrivit textelor de lege enunţate, suspendarea actului administrativ, solicitată în condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, se poate dispune doar până la pronunţarea instanţei de fond, măsura prelungindu-se de drept până la rămânerea definitivă a soluţiei numai în situaţia în care, în primă instanţă, este admisă acţiunea de fond.

Având în vedere faptul că, în speţă, instanţa de fond s-a pronunţat în sensul respingerii acţiunii, prezentul demers judiciar, întemeiat pe art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu mai are nicio finalitate practică, lipsa de obiect, invocată de reprezentantul Ministerului Public, reprezentând, în realitate, o lipsă de interes în susţinerea recursului.

Aşa fiind, Înalta Curte, având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condiţiile legale astfel cum au fost analizate anterior, urmează să respingă, ca atare, prezenta cale de atac exercitată de recurentul-reclamant.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge respinge recursul recurentului-reclamant ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 638 din 12 aprilie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.