Jurisdiction to review central electoral authority decisions refusing local candidacy registration under special electoral law

Şedinţa publică din data de 14 mai 2024

Asupra contestaţiei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii deduse judecăţii

Cadrul procesual

La data de 02 mai 2024, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, sub nr. de dosar x/2024, contestaţia formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral al Circumscripţiei Electorale nr. 42 Municipiul Bucureşti (BEC-MB), împotriva Deciziei BEC-MB nr. 11 emisă la data de 01.05.2024, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea deciziei contestate, admiterea candidaturilor lor şi obligarea BEC-MB sa îndeplinească toate procedurile legale pentru înregistrarea si publicarea lor.

In drept, contestaţia a fost întemeiată pe art. 54 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale; art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului; art. 36 si art. 37 din Constituţia României.

A susţinut contestatorul că, prin Decizia contestată, BEC-MB a invocat, în mod netemeinic şi nelegal, pretinse rigori legale electorale şi de funcţionare administrativă a Instituţiei Prefectului în ce priveşte refuzul examinării candidaturilor, fără a contesta faptul, arătat şi prin plângerea pe care i-a adresat-o, anume că jandarmii de la intrarea în sediul Biroului i-au precizat reprezentantului partidului petent că "trebuie să mai aşteptaţi deoarece doamna judecătoare a comunicat că se va mai putea intra atunci când va da dânsa verde". Acest fapt a indicat în mod evident reprezentarea pe care preşedinta Biroului o avea în sensul că examinarea candidaturii petentuluise impunea în condiţiile în care domnul B. se prezentase la BEC-MB în termenul prevăzut de lege.

Această reprezentare, cu privire la încălcarea legii de către BEC-MB, şi încercarea reprezentanţilor acestui organism de a contesta propria culpă, cu orice preţ şi pe fugă, a rezultat şi rezultă inclusiv din faptul că Decizia contestată, din 01.05.2024, a menţionat ca dată a pronunţării 25.04.2024, desi data refuzului examinării a fost plasata cert in intervalul 30.04.2024/01.05.2024.

A mai susţinut contestatorul că, în mod vădit pârâtul a săvârşit o încălcare flagranta a legii şi a dreptului candidaţilor A. de a fi aleşi, ca si a dreptului alegatorilor partidului de a-si exprima votul (art. 37 si art. 36 din Constituţia României), prin refuzul arbitrar de a examina documentele pentru înregistrarea candidaturilor.

Din oficiu, Tribunalul a pus în discuţie excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti în soluţionarea prezentei cauze, faţă de eventuala competenţă a Biroului Electoral Central de soluţionare a unei astfel de contestaţii formulate împotriva unei decizii a biroului electoral de circumscripţie.

Reprezentantul reclamantului a arătat faptul că excepţia trebuie respinsă pentru că Legea nr. 115/2015 prevede că deciziile birourilor electorale sunt contestate la instanţa de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 13/ALF pronunţată la data de 02.05.2024 Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti în soluţionarea prezentei cauze, invocată de instanţă din oficiu, respingând contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPTIE NR. 42 MUNICIPIUL BUCURESTI şi BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca inadmisibilă.

În pronunţarea acestei soluţii, a reţinut tribunalul că, având în vedere obiectul prezentei contestaţii, respectiv contestaţie formulată împotriva unei decizii a Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 42 - Municipiul Bucureşti, prin care s-a respins o plângere referitoare la refuzul respectivului birou electoral de înregistrare a dosarelor de candidat a domnului B. pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti şi propunerile de candidaţi la funcţia de Consilier General la Consiliul General al Municipiului Bucureşti din partea A., astfel că, tribunalul apreciază că instanţele judecătoreşti nu sunt competente să soluţioneze o astfel de contestaţie, competenţa soluţionării acesteia aparţinând Biroului Electoral Central, conform dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015, nefiind aplicabile în cauza de faţă dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Astfel, tribunalul a constatat că în prezenta cauză nu se contestă decizia biroului electoral de circumscripţie de respingere a unei candidaturi, ci se contestă decizia respectivului birou de respingere a unei plângeri referitoare la refuzul biroului electoral de circumscripţie de înregistrare a dosarelor de candidat.

În aceste condiţii, competenţa de soluţionare a unei astfel de contestaţii revine Biroului Electoral Central care, potrivit legii, primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti, astfel că, având în vedere dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., precum şi faptul că prezenta contestaţie este de competenţa unui organ fără activitate jurisdicţională, tribunalul a admis excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti în soluţionarea prezentei cauze, invocată de instanţă din oficiu şi a respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPTIE NR. 42 MUNICIPIUL BUCURESTI şi BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a exercitat calea de atac a recursului contestatorul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie sub nr. x/2024.

Prin decizia civilă nr. 319 pronunţată la data de 04.05.2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie a admis recursul formulat de recurentul reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 13/ALF/02.03.2024 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2024 în contradictoriu cu intimaţii - pârâţii BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPTIE NR. 42 MUNICIPIUL BUCURESTI şi BIROUL ELECTORAL CENTRAL, a casat sentinţa civilă recurată, şi rejudecând, în baza art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015 a înaintat contestaţia formulată de petent către Biroul Electoral Central în vederea soluţionării.

În pronunţarea acestei soluţii a reţinut Curtea de Apel Bucureşti că dispoziţiile legale atribuitive de competenţă, precum şi cele ce reglementează dreptul de petiţionare, o componentă importantă a dreptului de acces la instanţă, în anumite materii, sunt de strictă interpretare şi aplicare şi că prevederile art. 54 din Legea nr. 115/2015 se referă doar la contestaţiile împotriva soluţiilor de respingere sau admiterii a candidaturilor, nu şi alte categorii de sesizări sau plângeri, privind desfăşurarea procesului electoral, cu toate etapele sale, astfel cum este reglementat prin legea nr. 115/2015. Or, în litigiul pendinte, decizia atacată de partidul politic reclamant priveşte nu o soluţie dată de biroul electoral de circumscripţie asupra condiţiilor de fond şi formă ale unei candidaturi, ci un aspect premergător, constând în caracterul legal sau nelegal al refuzului de recepţionare a candidaturii pentru funcţia de Primar General, respectiv a listelor de propuneri pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Astfel, a apreciat curtea că se impune găsirea unei soluţii procedurale apte să respecte dreptul reclamantului de a se plânge împotriva refuzului de înregistrare a candidaturii şi să valorifice corespunzător demersul iniţiat de formaţiunea politică petentă, în termenul indicat de pârât, însă greşit adresat direct organului judiciar, faţă de cele statuate de prevederile art. 39 din legea nr. 115/2015, astfel că, în temeiul prevederilor art. 39 din Legea nr. 115/2015, a înaintat contestaţia formulată de petent către Biroul Electoral Central în vederea soluţionării.

Prin Hotărârea nr. 105H pronunţată la data de 08.05.2024, emisă urmare a deciziei civile nr. 319/04.05.2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2024, Biroul Electoral Central a respins contestaţia formulată de către A., înregistrată sub la Biroul Electoral Central cu nr. x/04.05.2024.

Contestaţia ce face obiectul prezentei judecăţi

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie petentul A., acesta solicitând admiterea contestaţiei, anularea hotărârii Biroului Electoral Central nr. 105H/08.05.2024 şi a Deciziei nr. 11/01.05.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 42-Municipiul Bucureşti (BEM), ca fiind neleale şi netemeinice şi obligarea Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 42 - Municipiul Bucureşti să examineze, înregistreze şi să admită candidaturile pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti şi pentru funcţia de Consilieri la Consiliul General al Municipiului din partea A..

În motivarea contestaţiei, contestatorul arată în esenţă că refuzul, nejustificat în fapt şi în drept, de examinare şi înregistrare a unor candidaturi în condiţiile Legii nr. 115/2015 echivalează cu respingerea nejustificată a candidaturilor şi constituie un act administrativ-jurisdicţional de o gravitate excepţională prin consecinţa sa directă: lipsirea contestatorului de posibilitatea exercitării efective a dreptului fundamental în cauză. Din acest motiv, considerăm contestatorul că actul BEC nu poate fi sustras controlului judiciar.

Astfel, susţine că Hotărârea BEC pe care o contestă, şi care echivalează cu respingerea nejustificată a candidaturilor propuse de partid, este, mutatis mutandis, supusă controlului judiciar al Curţii de Apel Bucureşti, în temeiul art. 54 alin. (2) din Legea nr. 115/2024.

În acelaşi timp, mai consideră contestatorul că actul organului administrativ-jurisdicţional central cu care înţelege să ne judece poate fi supus controlului judiciar şi pe temeiul dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În drept, contestatorul şi-a întemeiat contestaţia pe Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, art. 54 alin. (2) şi (3); art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului; art. 1 alin. (5), art. 36 si art. 37 din Constituţia României; art. 6 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; art. 54 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.

Apărările formulate în cauză

Intimatul Biroul Electroral Central nu a depus întâmpinare la contestaţia ce face obiectul prezentei judecăţi.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme, invocate din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va declina competenţa materială de soluţionare a contestaţiei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În esenţă, contestatorul A. a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 105H/08.05.2024, emisă de Biroul Electoral Central.

Înalta Curte constată ca fiind întemeiată excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de a soluţiona prezenta contestaţie formulată împotriva unei hotărâri emisă de Biroul Electoral Central în temeiul art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015 reţinând că, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."

Înalta Curte constată astfel că Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali nu prevede cu titlu general competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva oricăror hotărâri adoptate de Biroul Electoral Central.

Aşadar, în materia procedurii electorale, legiuitorul a înţeles să atribuie instanţei supreme o competenţă punctuală, expres prevăzută de dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) şi (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluţionării contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central care au ca obiect constituirea şi completarea Biroului Electoral Central, desemnarea preşedintelui Biroului Electoral Central, a locţiitorului acestuia şi a celorlalţi judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desfiinţare a alianţei electorale.

În cauza de faţă nu se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral Central în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (3) sau 4, respectiv art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, ori în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.

În ceea ce priveşte dispoziţiile legii generale în materie, Înalta Curte reţine că, referitor la competenţa sa în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ, aceasta este circumscrisă soluţionării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte, secţia de contencios administrativ şi fiscal neavând competenţă atribuită de lege, ca instanţă de fond.

Astfel, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:

1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

2. recursurile în interesul legii;

3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;

4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."

Se constată, aşadar, că instanţa supremă poate fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată doar în cazurile prevăzute expres prin lege în competenţa sa, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ., text care, pentru considerentele expuse mai sus, nu este incident în cauză.

Astfel, raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestate în prezenta cauză, Înalta Curte reţine că legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde acestei instanţe competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central emise în temeiul art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015, motiv pentru care cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Cum prin legea specială nu se prevede altfel, competenţa materială de soluţionare a prezentei cereri revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, iar, în ceea ce priveşte instanţa competentă teritorial, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa revine Curţii de Apel Bucureşti, în a cărei circumscripţie teritorială se află sediile ambelor părţi.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu şi, pe cale de consecinţă, va declina competenţa materială de soluţionare a a contestaţiei formulate de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 105H/08.05.2024, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu.

Declină competenţa materială de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 105H/08.05.2024, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal .

Fără cale de atac, conform art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 mai 2024.