Standing of Accused Entity to Petition Anti-Discrimination Council and Validity of Administrative Proceedings Initiated Without Statutory Standing

Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 13 iulie 2021, sub nr. x/2021 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună din oficiu introducerea forţată în cauză a Teatrul de Păpuşi "Puck", în principal, anularea în tot a Hotărârii nr. 393 din 12.04.2021 pronunţată de Colegiul Director al CNCD în dosarul CNCD nr. x/2020, dosar format în urma "Petiţiei" nr. 5236/27.08.2020 formulate de Teatrul de Păpuşi PUCK. În subsidiar a solicitat anularea în tot ca nelegală şi netemeinică a Hotărârii nr. 393 din 12.04.2021 pronunţată de Colegiul Director al CNCD în dosarul CNCD nr. x/2020, dosar format în urma "Petiţiei" nr. 5236/27.08.2020 formulate de Teatrul de Păpuşi PUCK, şi să se pronunţe o hotărâre prin care să se constatate că

• între cele două secţii ale Teatrului de Păpuşi PUCK cu statut egal, prin conduita teatrului în cauză s-a creat o asimetrie în ceea ce priveşte aspectele pe care le-am sesizat în cadrul Punctului de vedere depus la CNCD, în sensul că în fapt secţia maghiară a fost supus unui tratamentul diferenţiat;

• Teatrul de Păpuşi PUCK a defavorizat şi defavorizează (în mod sistematic şi continuu) secţia maghiară (comparativ cu secţia română) printr-un tratament diferenţiat nejustificat obiectiv de niciun scop legitim, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei menite să combate tratamentul diferenţiat nejustificat, prevăzută de art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 137/2000, şi totodată, în opinia noastră, şi discriminare directă [art. 2 alin. (1).şi (2) din O.G. nr. 137/2000] sau cel puţin discriminare indirectă [art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000];

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului şi intervenientul forţat la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 37/2022 pronunţată la 10 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei de interes invocată de pârâtul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) discriminării şi de intervenientul Teatrul de Păpuşi "Puck", a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în calitate de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), şi cu intervenientul Teatrul De Păpuşi "Puck", a anulat Hotărârea nr. 393/12.04.2021 a Colegiului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 37/2022 pronunţată la 10 februarie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs Teatrul de Păpuşi Puck, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a prevederilor legale când a stabilit că, prin prisma art. 20 din O.G. nr. 137/2000 republicată, reclamantul A. ar fi putut avea calitatea de petent, în sensul de persoană interesată şi că, prin Hotărârea CNCD a cărei anulare se solicită s-a constatat tocmai inexistenţa unei astfel de discriminări, pe care reclamantul însuşi ar fi fost îndreptăţit să o reclame.

Obiectul cercetării CNCD în cauză a fost existenţa unor fapte sau acţiuni de discriminare a secţiei maghiare a Teatrului de Păpuşi Puck, iar reclamantul A. nu avea calitatea de angajat al secţiei maghiare, pentru a putea invoca o calitate aşa cum rezultă din prevederile art. 20 din O.G. nr. 137/2000 coroborat cu art. 5 din Ordinul 144/2008, nici nu avea calitate să reprezinte secţia maghiară a Teatrului de Păpuşi Puck, conform prevederilor art. 7 din Ordinul 144/2008 şi nici nu reprezenta o organizaţie neguvernamentală, conform art. 8 din Ordinul 144/2008.

Instanţa de fond, raportându-se în mod greşit la prevederile legale în materie, a apreciat de asemenea, în mod eronat faptul că menţinerea hotărâri prin care se constată inexistenta discriminării este aptă să paralizeze o eventuală exercitarea propriilor drepturi de către reclamant.

Contrar concluziilor instanţei, hotărârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nu are aptitudinea de a restrânge dreptul reclamantului de petiţionare.

Instanţa de fond a ignorat cu desăvârşire aspectul că obiectul dosarului nu îl priveşte pe reclamantul A., în sensul cerut de lege pentru a-i conferi un drept de petiţionare raportat la prevederile Ordonanţei 137/2000, cu atât mai mult cu cât reclamantul a formulat în nume propriu sesizare având conţinut identic cu punctul de vedere prezentat în cauza dedusă judecăţii, ce face obiectul dosarului CNCD nr. x/2020.

Astfel că, nu numai că dreptul reclamantului nu a fost îngrădit de pronunţarea hotărârii nr. 393/12.04.2021, dar acest drept a fost deja exercitat, anterior pronunţării acestei hotărâri.

Instanţa de fond a constatat în mod eronat că reclamantul are interes în cauză, nefiind îndeplinite condiţiile art. 32-33 C. proc. civ., neexistând un drept vătămat al acestuia şi niciun interes legitim care să decurgă din vătămarea suferită.

În dosarul nr. x/2020 al CNCD, în realitate, sunt următoarele părţi: Teatrul de Păpuşi Puck, secţia maghiară a Teatrului de Păpuşi Puck - asupra căreia s-ar fi săvârşit pretinse fapte şi acţiuni de discriminare, şi CNCD - organul abilitat să cerceteze starea de fapt şi să stabilească dacă se află sau nu în prezenţa vreunei discriminări, pe criterii etnice. Independent de calificarea dată de CNCD în documentele emise, starea de fapt reală este cea expusă mai sus.

Reclamantul A. nu a avut calitatea de persoană reclamată, în sensul definit de art. 6 din Ordinul 144/2008 în dosarul nr. x/2020 în care Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, petiţia nu a fost formulată şi nu s-a dispus luarea vreunei măsuri împotriva acestuia.

Instanţa de fond porneşte de la o premisă greşită cu privire la calitatea reclamantului A. în faţa CNCD, întrucât reţine că instituţia i-a conferit acestuia calitatea de "reclamant" nu "reclamat", întreaga motivare fiind viciată din acest motiv şi în mod eronat respinge şi lipsa calităţii procesuale active a reclamantului.

Instanţa în mod greşit reţine ca justificată critica formulată de către reclamant privind modalitatea de investire a CNCD cu cercetarea aspectelor privind discriminarea secţiei maghiare a Teatrului de Păpuşi Puck.

În ceea ce priveşte calitatea activă a Teatrului, solicită a se constata că sesizarea CNCD a fost făcută în concordanţă cu prevederile legale. Astfel, Teatrul de Păpuşi Puck se poate adresa Consiliului pentru Combaterea Discriminării conform dispoziţiilor Ordonanţei nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, fiind parte interesată aşa cum este definită de art. 7 din Ordinul 144/2008.

Faptul că reclamaţiile de discriminare s-au formulat generic împotriva Teatrului de Păpuşi Puck nu exclude calitatea instituţiei de a acţiona în calitate de reprezentant al secţiei maghiare, întrucât presupusele fapte de discriminare nu puteau fi săvârşite decât de prepuşi ai teatrului, CNCD urmând a verifica dacă aceştia au săvârşit pretinsele fapte de discriminare.

Hotărârea recurată nesocoteşte prevederile Ordonanţei 137/2000, când stabileşte că prevederile legale care reglementează modalitatea de sesizare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării au rolul de a proteja interesele persoanelor care ar putea denunţa existenţa unei discriminări, în detrimentul persoanelor ocrotite de normă legală, şi anume cele care ar putea fi subiectul pasiv al acţiunilor de discriminare.

Raportat la faptul că legea recunoaşte acestui for posibilitatea de a se autosesiza este evidentă concluzia că prioritară este cercetarea fondului, independent de modalitatea în care faptele ajung în atenţia CNCD, context în care nici modalitatea de investire a CNCD şi nici calificarea greşită a părţilor nu pot constitui motiv de anulare a hotărârii prin care s-a soluţionat fondul.

Pe fondul cauzei solicită faptul că CNCD în mod corect a stabilit că, în cadrul activităţii Teatrului de Păpuşi Puck nu au fost încălcate drepturi şi nu s-au săvârşit fapte care ar putea întruni elementele constitutive ale discriminării, raportat la prevederile Ordonanţei 137/2000.

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare prin care, în principal a invocat excepţia lipsei de interes al recurentei-interveniente în promovarea căii de atac şi a solicitat respingerea căii de atac ca fiind formulată de o entitate fără interes legitim, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Referitor la excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, Înalta Curte o va respinge, având în vedere următoarele aspecte:

Intimatul-reclamant A. a invocat excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului declarat de intervenientul Teatrul de Păpuşi Puck în raport de motivarea instanţei de fond în susţinerea soluţiei de admitere a acţiunii şi anulare a Hotărârii nr. 393/2021 dispusă prin sentinţa civilă nr. 37/2022 pronunţată la 10 februarie 2022.

Înalta Curte reţine că interesul formulării recursului derivă chiar din soluţia pronunţată de instanţa fondului - atâta timp cât a pierdut procesul, intervenientul are interes de a exercita calea de atac menţionată, folosul practic constituindu-l chiar câştigarea procesului.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată de intimatul-reclamant.

Analizând sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare:

Recurentul-intervenient a susţinut că sentinţa atacată este pronunţată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 5, 7 şi 8 şi 13 din Ordinul 144/2008 şi art. 19-20 din O.G. nr. 137/2000 având în vedere că acţiunea a fost admisă, pe motiv că nu a fost respectat modul de sesizare a instituţiei pârâte, deci pe motive de nelegalitate, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. A mai susţinut că instanţa de fond era obligată să constate că reclamantul nu avea calitate procesuală activă şi trebuia să recunoască calitatea procesuală activă a Teatrului de Păpuşi Puck de a sesiza CNCD pentru a verifica dacă prepuşi ai instituţiei au săvârşit pretinsele fapte de discriminare.

Înalta Curte nu poate avea în vedere aceste critici, pentru următoarele considerente:

Este nefondată susţinerea recurentului în sensul că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a prevederilor art. 20 din O.G. nr. 137/2000 stabilind că reclamantul A. ar fi putut avea calitatea de petent, în sensul de persoană interesată şi că, prin Hotărârea CNCD a cărei anulare se solicită s-a constatat tocmai inexistenţa unei astfel de discriminări, pe care reclamantul însuşi ar fi fost îndreptăţit să o reclame.

Instanţa de recurs constată că, în mod corect judecătorul fondului a reţinut că reclamantul putea avea calitatea de petent, în contextul art. 20 din O.G. nr. 137/2000 şi are interes în cauză, întrucât a fost citat la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în contextul unei petiţii formulate de intervenient şi, deşi i s-a atribuit calitatea de "reclamant", acesta nu a formulat o sesizare sau petiţie în dosarul x/2020 şi s-a opus calităţii conferite de autoritatea pârâtă.

Înalta Curte precizează că, interesul reprezintă folosul practic urmărit prin sesizarea instanţei şi, coroborat cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conferă calitate procesuală activă persoanei vătămate într-un drept sau într-un interes legitim.

Astfel, conform art. 20 din O.G. nr. 137/2000 republicată, reclamantul ar fi putut avea calitatea de petent, fiind o persoană interesată să reclame o discriminare adusă în discuţie de Teatrul de Păpuşi Puck Cluj-Napoca şi care i-a fost atribuită.

Instanţa de recurs menţionează că, în acord cu judecătorul fondului, reclamantul are calitatea procesuală activă în cauză, întrucât sesizarea adresată CNCD are la bază susţinerile părţilor reclamate în cadrul unei conferinţe de presă şi menţinerea hotărârii care constată inexistenţa discriminării ar putea restrânge dreptul lor de petiţionare, deşi nu au formulat o contestaţie la momentul depunerii cererii de verificare.

Curtea de Apel a respins în mod legal excepţia lipsei de interes a reclamantului invocată de pârât şi intervenient.

Este nefondată şi susţinerea recurentului-intervenient vizând faptul că obiectul cercetării CNCD în cauză a fost existenţa unor fapte sau acţiuni de discriminare a secţiei maghiare a Teatrului de Păpuşi Puck, iar reclamantul A. nu avea calitatea de angajat al secţiei maghiare, pentru a putea invoca o calitate aşa cum rezultă din prevederile art. 20 din O.G. nr. 137/2000 coroborat cu art. 5 din Ordinul 144/2008, nici nu avea calitate să reprezinte secţia maghiară a Teatrului de Păpuşi Puck, conform prevederilor art. 7 din Ordinul 144/2008 şi nici nu reprezenta o organizaţie neguvernamentală, conform art. 8 din Ordinul 144/2008.

In mod legal instanţa de fond a constata că reclamantul A. are interes în cauză, întrucât alături de B. sunt părţi reclamate prin petiţia formulată de către Teatrul de Păpuşi Puck şi care a făcut obiectul Hotărârii nr. 393/2021 contestată în cauză.

Judecătorul fondului în mod legal a reţinut că obiectul dosarului îl priveşte pe reclamantul A., în sensul cerut de lege pentru a-i conferi un drept de petiţionare raportat la prevederile Ordonanţei 137/2000, întrucât solicitarea de verificarea a vizat susţinerile reclamatului A. din cadrul conferinţei de presă din data de 25 august 2020 care a precizat că motivul de înfiinţare a unui teatru de păpuşi maghiar îl reprezintă discriminarea adusă secţiei maghiare a Teatrului de Păpuşi Puck.

Nu poate fi reţinută nici aprecierea instituţiei interveniente în sensul că judecătorul fondului ar fi făcut confuzie între "reclamat" şi "reclamant", având în vedere că reclamantul din prezenta cauză a depus acţiunea în anulare a Hotărârii nr. 393/2021 a CNCD şi în cuprinsul ei calitatea de părţi reclamate o au B. şi A.

Judecătorul fondului în mod corect reţine ca justificată critica formulată de către reclamant privind modalitatea de investire a CNCD cu cercetarea aspectelor privind discriminarea secţiei maghiare a Teatrului de Păpuşi Puck. Modalitatea de sesizare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării trebuie să fie guvernată de principiul legalităţii consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, principiu care trebuie să se reflecte şi în hotărârile adoptate de Colegiul Director al instituţiei pârâte în condiţiile O.G. nr. 137/2000.

Prima instanţa a examinat modalităţile de sesizare a Consiliului conform art. 19 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000, având în vedere şi dispoziţiile Ordinului CNCD nr. 144/2008 care reglementează în detaliu procedura de sesizare, stabilind cine poate sesiza Consiliul. Astfel, Ordinul stabileşte la art. 5 că petentul este persoana care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea faptei de discriminare împotriva sa, art. 6 defineşte reclamatul ca persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea, art. 7 alin. (1) defineşte persoana interesată, care poate fi fie persoana discriminată care sesizează Consiliul, fie alte persoane cu interes legitim în combaterea discriminării, art. 8 conferă calitate organizaţiilor neguvernamentale în cazul în care discriminarea afectează o comunitate sau un grup de persoane şi art. 13 permite autosesizarea membrilor Colegiului director în cazul unor indicii privind discriminarea.

Înalta Curte constată că potrivit legii sunt două posibilităţi de sesizare a Consiliului: de către persoana interesată sau din oficiu, iar Teatrul Puck nu are calitate de a solicita o verificare a sa, a propriei instituţii, chiar dacă este vorba de către prepuşi ai teatrului.

Hotărârea pronunţată de instanţa de fond este în acord cu prevederile Ordonanţei nr. 137/2000, modalitatea de sesizare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării are rolul de a proteja interesele persoanelor care ar putea denunţa existenţa unei discriminări, în detrimentul persoanelor ocrotite de normă legală, şi anume cele care ar putea fi subiectul pasiv al acţiunilor de discriminare.

Prin prisma Ordonanţei 137/2000, este evident că scopul normei legale este acela de a constata si sancţiona orice formă de discriminare rolul prioritar al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării fiind acela de a cerceta faptele/acţiunile de discriminare care îi sunt aduse în atenţie.

În acord cu judecătorul fondului, instanţa de recurs precizează că din perspectiva dispoziţiilor art. 5-8 din Ordinul nr. 144/2008, Teatrul de Păpuşi Puck nu poate avea calitatea de petent, iar A. nu poate fi considerat reclamant. Motivul este că Teatrul de Păpuşi Puck însuşi este acuzat de săvârşirea unor pretinse fapte de discriminare, iar A. nu este susţinut să fi săvârşit astfel de fapte. Prin urmare, calităţile atribuite de consiliu acestora nu au susţinere legală.

În plus, Teatrul de Păpuşi Puck Cluj-Napoca nu poate fi considerat o persoană interesată asimilată conform art. 8 din Ordin, deoarece nu are calitatea de organizaţie nonguvernamentală şi nu poate fi asimilat unei persoane care are un interes legitim în combaterea discriminării, condiţie impusă de textul art. 8 alin. (2) din Ordin.

Curtea de Apel a reţinut în mod legal că, deşi sesizarea Teatrului de Păpuşi Puck Cluj-Napoca ar fi putut sta la baza unei sesizări din oficiu a Consiliului, procedura prevăzută de art. 13 din Ordinul CNCD nr. 144/2008 nu a fost urmată de către instituţia pârâtă. Această procedură permite autosesizarea în cazul în care există indicii privind săvârşirea unei fapte de discriminare.

Înalta Curte observă şi că, dosarul nr. x/2020 nu a fost întocmit ca urmare a unei autosesizări a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, din cuprinsul Hotărârii nr. 393/12.04.2021 reiese clar că cercetarea a avut la bază petiţia Teatrului de Păpuşi Puck, deşi acesta nu avea calitatea de petent conform legii.

Ultima critică este nefondată, recurentul-intervenient apreciind că, modalitatea de investire a CNCD şi calificarea greşită a părţilor nu pot constitui motiv de anulare a hotărârii prin care s-a soluţionat fondul.

Sub acest aspect se reţine că instanţa de fond a menţionat că este importantă respectarea dispoziţiilor art. 5-8 şi art. 13 din Ordinul nr. 144/2008, precum şi art. 19 şi 20 din O.G. nr. 137/2000 privind sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, întrucât aceste prevederi legale au rolul de a proteja interesele persoanelor care ar putea denunţa existenţa unei discriminări, iar în speţă, ele au fost nesocotite în mod flagrant, ceea ce atrage nelegalitatea întregului demers întreprins de pârât în dosarul nr. x/2020, inclusiv a actului de desesizare - Hotărârea nr. 393/12.04.2021.

Pentru toate argumentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţia lipsei de interes în promovarea căii de atac şi va respinge recursul declarat de Teatrul de Păpuşi Puck împotriva sentinţei civile nr. 37/2022 pronunţate la 10 februarie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei de interes în promovarea căii de atac.

Respinge recursul declarat de Teatrul de Păpuşi Puck împotriva sentinţei civile nr. 37/2022 pronunţate la 10 februarie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024.