Jurisdictional conflict over annulment of police medical fitness decisions: primacy of Administrative Code service-relationship jurisdiction over central-authority acts

Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. 1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24.02.2023 pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, A. în calitate de reprezentant legal pentru B., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Medicală a M.A.I. şi Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne, anularea Deciziei medicale nr. 47 din 25.01.2023, prin care reclamantul a fost declarat "inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliţie - cu scoatere din evidenţă", precum şi anularea Deciziei medicale nr. 1974 din 17.11.2022, emise de Spitalul de Urgenţă "Profesor doctor Gerota", prin care reclamantul a fost clasat apt limitat (decizie medicală nesemnată de reclamant).

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 653 din data de 28 septembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, formulate de reclamantul A. pentru B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Medicală a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Spitalul de Urgenţă "Profesor Doctor Dimitrie Gerota" Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că potrivit art. 1 din Ordinul Comun al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. M66/98/3005/8966/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară:

"Evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului militar/în poliţie/în sistemul administraţiei penitenciare/pentru a urma instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau, după caz, a gradului de invaliditate se efectuează de către: (...) b) comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii."

A mai reţinut prevederile art. 1 alin. (1) din Criteriile şi normele de diagnostic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă, pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii si gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 conform cărora:

"Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate se realizează de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională."

Tot astfel, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (4) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 98/2016:

"împotriva deciziilor medicale emise de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare se poate face contestaţie la comisiile centrale de expertiză medico-militară, în termen de 30 de zile de la semnarea de luare la cunoştinţă sau de la comunicarea în scris. Contestaţia se înregistrează la comisia de expertiză medico-militară care a emis decizia medicală. Contestaţia, împreună cu copiile documentelor medicale ce au stat la baza emiterii deciziei, se înaintează comisiilor centrale de expertiză medico-militară, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. Contestaţia se soluţionează de către comisia centrală de expertiză medico-militară în termen de 45 de zile de la înregistrare."

Astfel, tribunalul a constatat că Decizia medicală nr. 47 din 25.01.2023 este rezultatul supraexpertizei dispuse de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I. în ceea ce priveşte Decizia Medicală nr. 1974 din 17.11.2022, emisă de Comisia Teritorială de Expertiză Medico-Militară din cadrul Spitalului de Urgenţă "Prof. Dr. D. Gerota" Bucureşti, iar prin Decizia Medicală nr. 1974 din 17.11.2022, reclamantul din cadrul D.G.P.M.B. a fost clasat medical:

"apt limitat pentru îndeplinirea serviciului în poliţie", pentru diagnosticul clinic si funcţional:

"personalitate cu trăsături accentuate".

Astfel, Decizia medicală nr. 1974 din 17.11.2022 este rezultatul evaluării stării de sănătate a reclamantului la solicitarea comisiei de unitate constituite la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, conform procesului-verbal de unitate nr. x/23.09.2022.

Ulterior, Comisia Centrală de Expertiză Medico-militară a M.A.I a emis Decizia Medicală nr. 47 prin care reclamantul B. din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti a fost clasat medical: inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliţie cu scoatere din evidenţă, fiind încadrat în gradul III de invaliditate cu revizuire la 12 luni - ianuarie 2024, pentru diagnosticul clinic şi funcţional:

"tulburare mixtă de personalitate. GAFS=55".

Prin urmare, unul dintre actele contestate în cauză, Decizia medicală nr. 47 din 25.01.2023, este emis de către o entitate publică constituită la nivel central, iar pentru stabilirea competenţei de soluţionare a prezentei cereri se aplică prevederile generale ale Legii nr. 554/2004, respectiv art. 10 alin. (1), în raport cu care, nefiind vorba de un act administrativ fiscal, pentru a fi aplicabil criteriul valoric, ci de un act administrativ neevaluabil în bani, competenţa de soluţionare a cererii se stabileşte potrivit rangului autorităţii, conform art. 10 alin. (11) raportat la alin. (1).

Astfel, a constatat că în cauză este competentă Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Prin sentinţa nr. 170/F-CONT din 6 decembrie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut că ambele decizii medicale atacate au fost emise în baza Ordinului MAI nr. 98/2016, edictat în scopul evaluării capacităţii de muncă în vederea stabilirii aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului militar/în poliţie/în sistemul administraţiei penitenciare/pentru a urma instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau, după caz, a gradului de invaliditate.

Aşadar, actele administrative contestate au privit raportul de serviciu al reclamantului, respectiv aptitudinea acestuia de a mai ocupa funcţia de agent de poliţie. Or, conform art. 536 din Codul administrativ:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."

Aşa fiind, a reţinut că prevederile art. 10 din Legea 554/2004, care stabilesc competenţa instanţei de contencios administrativ în funcţie de rangul autorităţii emitente a actului administrativ atacat, nu sunt aplicabile cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Argeş, secţia civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de A. în calitate de reprezentant legal pentru B. (agent de poliţie la momentul emiterii actelor contestate), prin care s-a solicitat anularea Deciziei medicale nr. 47 din 25.01.2023, prin care reclamantul a fost declarat "inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliţie - cu scoatere din evidenţă", precum şi anularea Deciziei medicale nr. 1974 din 17.11.2022, emise de Spitalul de Urgenţă "Profesor doctor Gerota", prin care reclamantul a fost clasat apt limitat (decizie medicală nesemnată de reclamant).

În ceea ce priveşte competenţa materială de soluţionare a cauzei, Înalta Curte reţine că sunt aplicabile dispoziţiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în raport cu data introducerii acţiunii, 24.02.2023, potrivit cărora:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

În raport cu acest text de lege, reţinând obiectul şi motivele cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că reclamantul persoană fizică a fost evaluat din punct de vedere al stării de sănătate, în calitate de agent de poliţie (funcţionar public), astfel că litigiul îşi are izvorul în raportul de serviciu al acestuia, ceea ce atrage incidenţa normei de competenţă prevăzute de art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, conform căruia:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."

Prin urmare, reţinând că prezenta cauză are ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, iar dispoziţiile speciale ale art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ stabilesc, în ceea ce priveşte competenţa materială, o plenitudine de competenţă în favoarea secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor, precum şi faptul că reclamantul are domiciliul pe raza judeţului Argeş, ceea ce atrage competenţa teritorială a Tribunalului Argeş, în raport cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Argeş, secţia civilă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

În consecinţă, pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. pentru B. şi pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Medicală a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Spitalul de Urgenţă "Profesor Doctor Dimitrie Gerota" Bucureşti, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.