Cassation appeal nullity for failure to draft petition in Romanian and lack of statutory illegality grounds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of nullity and declared the appeal null, leaving the lower court’s sentence (which dismissed the plaintiff’s claims against the judicial inspection and lacked passive procedural standing against other defendants) in force. The dispute involved a challenge to a judicial resolution issued by the Judicial Inspection, where the appellant filed a cassation appeal without including the statutory grounds of illegality required for this extraordinary remedy. The court ruled decisively on the procedural defect that the appeal petition was not drafted in Romanian, a mandatory formal requirement under Article 18(4) of the Code of Civil Procedure and Article 14(5) of Law No. 304/2004; despite being notified of this deficiency and given the opportunity to cure it via legal aid or authorized translation, the appellant failed to provide a Romanian-language version, resulting in the mandatory nullity of the appeal under Article 496(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 18 alin. (4) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Cassation appeal nullity for failure to draft petition in Romanian and lack of statutory illegality grounds: Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, având în vedere că potrivit art. 18 alin. (4) C. proc. civ., cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română, iar recurentul nu a respectat această cerinţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24.02.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele B., Curtea de Apel Bucureşti, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Inspecţia Judiciară, contestaţie împotriva Rezoluţiei C20-15/14.01.2020.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 786 din 14 aprilie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Direcţia Naţională Anticorupţie, Preşedintele B. şi Curtea De Apel Bucureşti;
A respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Naţională Anticorupţie, Preşedintele B. şi Curtea de Apel Bucureşti, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă;
A respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 786 din 14 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs recurentul-reclamant A..
4. Apărările formulate în recurs
4.1. Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, având în vedere că potrivit art. 18 alin. (4) C. proc. civ., cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română, iar recurentul nu a respectat această cerinţă.
Pe de altă parte, arată că recursul este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate strict şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., or, recurentul nu aduce în concret nicio critică în susţinerea vreunui motiv de casare dintre cele prevăzute de lege.
4.2. Intimatul-pârât Preşedintele României B., prin Administraţia Prezidenţială, a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, întrucât nu conţine motive de nelegalitate cu privire la hotărârea recurată, iar aspectele invocate prin cererea de recurs nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei recurate, ca temeinică şi legală.
Consideră că în raport cu obiectul dosarului de faţă, instanţa de fond a reţinut în mod corect că se impune admiterea excepţiie lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui României.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 5 mai 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 15 noiembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, cauza fiind ulterior amânată pentru termenul din 10 aprilie 2024.
6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului formulat de către recurentul-reclamant A., invocată de către intimaţii-pârâţi Inspecţia Judiciară şi Preşedintele României B., prin Administraţia Prezidenţială prin întâmpinări, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 18 alin. (4) C. proc. civ.:
"Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română."
În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, potrivit cărora:
"Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română."
Astfel, depunerea cererilor în materie civilă adresate instanţei de judecată, în limba română, reprezintă o cerinţă de formă, ce nu a fost respectată de către recurentul-reclamant.
Constatând că cererea recurentului-reclamant nu îndeplineşte cerinţa de a fi redactată în limba română, pentru termenul de judecată din data de 10 aprilie 2024, Înalta Curte a emis o adresă către acesta (tradusă în limba engleză), prin care i s-a adus la cunoştinţă că nu a fost desemnat un avocat din oficiu, întrucât nu a formulat o cerere de ajutor public judiciar în condiţiile O.U.G. nr. 51/2008 şi, dacă înţelege să formuleze o astfel de cerere, să o formuleze în limba română; că poate beneficia de serviciile unui traducător autorizat în condiţiile legii române, menţinând în sarcina recurentului obligaţia de a depune cererea de recurs tradusă în limba română, sub sancţiunea nulităţii.
Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 10 aprilie 2024, recurentul-reclamant nu s-a conformat acestei dispoziţii şi nu a transmis cererea de recurs în limba română.
De asemenea, nu a formulat nici o cerere de ajutor public judiciar în condiţiile O.U.G. nr. 51/2008, în vederea traducerii cererii de recurs în limba română.
Prin urmare, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă, motiv pentru care va constata nul recursul de faţă.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi raportat la art. 18 alin. (4) C. proc. civ. şi art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, va admite excepţia nulităţii recursului şi va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 786 din 14 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 786 din 14 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.