Electoral challenge to Central Electoral Bureau composition: failure to meet statutory deadline and lack of justified reasons for reinstatement

Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Actele administrative contestate

I.1 Prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, s-a declarat ca fiind legal constituit Biroul Electoral Central, în formula completată cu preşedintele si vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu reprezentanţii partidelor politice si ai organizaţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituiri acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, cu reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European, precum si cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

I.1.2. Prin Hotărârea nr. 3H/20.03.2024 privind datele la care se consideră împlinite termenele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România ai Parlamentului European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, de Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare şi de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, la alegerile din data de 9 iunie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, s-a hotărât că "La alegerile din data de 9 iunie 2024, termenele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea si desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România ai Parlamentului European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, respectiv termenele prevăzute de Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare şi de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările si completările ulterioare, altele decât cele stabilite de Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 21/2024, se consideră împlinite la ora 23:59 în datele prevăzute în Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România ai Parlamentului European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 203 din 11 martie 2024".

2. Contestaţia exercitată în cauză

2.1. Prin acţiunea înregistrată la data de 9 aprilie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub numărul x/2024, contestatoarea A.. a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central în ceea ce priveşte legalitatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale potrivit adresei nr. 3b/19/31/11.03.2024 a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

În susţinerea contestaţiei contestatoarea a arătat că prin comunicarea înregistrată cu Nr. 3b-19/85/10.06.2022 din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor în data de 14.06.2022 şi ulterior la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor cu Nr. 2/5258/14.06.2022, liderul Grupului Parlamentar, cu încălcarea atribuţiilor prevăzute la Art. 15 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor dar şi a Art. 11, Art. 14 şi Art. 34 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor, i-a adus la cunoştinţă că în cadrul unei şedinţe de Grup i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

A invocat contestatoarea împrejurarea că o calitate câştigată în urma sufragiului universal, nu poate fi retrasă prin acordul de voinţă a unui deputat sau unui număr mai mare de deputaţi pentru că, ci doar printr-o procedură electivă, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţia României dar şi drepturile câştigate de către B..

Împotriva hotărârii Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, a fost înaintată, potrivit prevederilor art. 32 din Regulamentul Camerei Deputaţilor o contestaţie împotriva măsurii de excludere din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, precum şi rezolvarea unor alte aspecte ce ţin de funcţionarea Camerei Deputaţilor în urma acţiunilor unui grup de deputaţi, Biroul Permanent luând act de acestea în cadrul Şedinţei din data de 15.06.2022.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 01.02.2024, liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, cu încălcarea art. 15 alin. (3) lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a anunţat că s-a menţinut denumirea şi componenţa numerică a acestuia.

A arătat contestatoarea că a fost exclus din cadrul acestui Grup în mod nelegal şi nejustificat, astfel fiindu-i încălcate timp de mai bine de 2 ani şi 6 luni, nu numai drepturile prevăzute la art. 31, art. 32 şi art. 33 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor şi art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (2) din Convenţa cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, dar şi principiile statuate prin art. 10 şi art. 11 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor coroborate cu art. 27 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, din aceste situaţii rezultând în mod clar că din punct de vedere juridic, Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale aşa cum a rezultat în urma ultimului scrutin electoral, a fost desfiinţat.

S-a arătat că două organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în speţă, Uniunea Bulgară din Banat - România şi Uniunea Democrată Tătarilor Turco-Musulmani din România, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a înscrie candidaţi atât la alegerile locale cât şi la alegerile parlamentare, întrucât, în ceea ce o priveşte pe Uniunea Bulgarilor din Banat - România, acesta a încălcat cu vinovăţie prevederile art. 80 alin. (1) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal coroborat cu art. 61 din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, datorită unei fraude la bugetul de stat în sumă de 3.865.383 le, iar Uniunea Democrată a Tătarilor Turco - Mulsulmani a pierdut calitatea de exerciţiu ca urmare a pronunţării deciziei nr. 983/08.06.2022 a Tribunalului Constanţa.

Or, prin introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale care nu este competitor electoral şi care nu are personalitate juridică distinctă deci nu poate sta în judecată, se încalcă în primul principiul democraţiei reprezentative si al egalităţii în drepturi, prin implicarea funcţională a Camerei Deputaţilor şi angajaţilor acesteia în aceste procese electorale destinate exclusiv competitorilor electorali şi reprezintă un proces electoral nedemocratic.

Cu privire la calităţile stabilite prin Legea nr. 115/2015 în favoarea liderului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, s-a arătat că însumarea lor reprezintă încălcări ale legislaţiei privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi care intră sub incidenţa conflictului de interese şi a incompatibilităţii şi sunt aplicabile prevederile Art. 291 sau Art. 300 şi 301 C. pen.,

De asemenea, aparatul de lucru al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în calitate de angajaţi ai Camerei Deputaţilor ce sunt implicaţi în procesul electoral, se află de asemenea în stare de conflict de interese în condiţiile încălcării prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului Verbal al Constituirii Biroului Electoral Central, constatarea nulităţii adresei de numire nr. 3b-19/31/11.03.2024 şi excluderea din acest organism atât a Domnului C. cât şi respingerea oricărui document provenit de la instituţia publică a Camerei Deputaţilor prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi sesizarea Parchetului General în ceea ce priveşte săvârşirea atât de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, Domnul Deputat D. a infracţiunilor de abuz în serviciu, înşelăciune şi uzurpare a funcţiei.

2.2. Cererea de repunere în termenul de exercitare a contestaţiei.

Contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, având în vedere că la data constituirii Biroului Electoral Central, s-a aflat în circumscripţia electorală în interes de serviciu, vizită programată cu mult timp înainte, fiind în imposibilitate fizică de a efectua demersuri în ceea ce priveşte componenţa Biroului Electoral Central.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea cererii de repunere în termenul prevăzut de 41 alin. (1) din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Totodată, contestatoarea a invocat excepţia prematurităţii demersului de desemnare a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale potrivit adresei GpMN Nr. 3b-19/31/11.03.2024 înainte de pronunţarea unei hotărâri în dosarul nr. x/2024 în contradictoriu cu Camera Deputaţilor, având ca obiect anulare act administrativ de excludere din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi a actelor subsecvente constând în raportul Comisiei de Disciplină si Imunităţi a Camerei Deputaţilor prin care se resping contestaţiile împotriva măsurii luate de Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, cu termen la data de 22.05.2024.

2.3. Prin cererea precizatoare depusă la data de 10 aprilie 2024 contestatoarea a arătat că pe lângă contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central nr. 1 PVC/BEC/2024 din data de 16.03.2024, atacă şi Hotărârea nr. 3H/20.03.2024 privind datele la care se consideră împlinite termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

În raport de cererea introductivă de instanţă, cererea precizatoare precum şi precizările contestatoarei formulate în şedinţă publică, Înalta Curte reţine că a fost învestită cu o contestaţie formulată de persoana juridică A.. asupra componenţei Biroului Electoral Central, respectiv a modului de completare a acestuia cu reprezentantul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Biroul Electoral Central, în formula completată cu preşedintele si vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, cu reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European, precum si cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, a fost declarat ca legal constituit prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024.

Reţine Înalta Curte că, potrivit dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., instanţa se pronunţă cu prioritate asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Din interpretarea dispoziţiilor alin. (2) ale aceluiaşi articol, rezultă că în situaţia invocării simultane a mai multor excepţii, se impune ca instanţa să le analizeze în raport de efectele pe care soluţionarea acestora le-ar avea asupra soluţionării cauzei, impunându-se în mod natural ca în rezolvarea excepţiilor astfel invocate, să fie examinate, mai întâi, cele legate de învestirea instanţei şi doar după aceea, celelalte excepţii procesuale, cum sunt cele care privesc fondul raportului juridic dedus judecăţii.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că verificarea condiţiilor de sesizare a instanţei, din perspectiva termenului de formulare a contestaţiei, ca excepţii de procedură, primează faţă de excepţii de fond privind calitatea, respectiv interesul persoanei care exercită calea de atac a contestaţiei, precum şi faţă de excepţiile vizând calitatea procesuală/capacitatea de folosinţă şi a interesului în ceea ce priveşte Grupul Parlamentul al Minorităţilor Naţionale, sau faţă de excepţia prematurităţii numirii reprezentantului acestui Grup în cadrul Biroului Electoral Central, în raport de existenţa pe rolul instanţelor a dosarului nr. x/2024, invocate în şedita publică.

În materia contenciosului administrativ, condiţiile generale de exercitare a acţiunii, capacitatea şi calitatea procesuală, afirmarea unui drept subiectiv şi justificarea unui interes trebuie analizate în funcţie de trăsăturile specifice ale raportului de drept public dedus judecăţii. Elementul central al regimului juridic al actului administrativ îl reprezintă legalitatea, înţeleasă ca fiind conformarea acestuia cu legile şi actele administrativ cu forţă juridică superioară. Din punct de vedere al interesului, în privinţa actului administrativ, trebuie făcută distincţie între noţiunea de interes procesual, definită de C. proc. civ., în sensul de condiţie de exercitare a dreptului la acţiune şi noţiunea de interes legitim, care priveşte vătămarea suferită prin actul pretins nelegal, excepţiile astfel invocate vizând fondul raportului de drept administrativ.

Legat astfel de condiţiile de sesizare a instanţei de contencios administrativ, condiţii ce urmează a fi analizate cu precădere, se reţine că s-a formulat în cauză de către contestator o cerere de repunere în termenul prevăzut de art. 41 din Legea nr. 115/2015, iar în legătură cu aceasta, de către reprezentantul Ministerului Public o excepţie a inadmisibilităţii cererii de repunere în termen.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acesteia.

Inadmisibilitatea ca şi sancţiune vizează exercitarea unei acţiuni civile/cereri prohibite, în mod expres sau implicit, de o normă legală imperativă ori care presupune nerespectarea unei condiţii de validitate a căii procedurale alese de parte.

Contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, potrivit cărora, în materie electorală nu pot fi aplicate dispoziţiile C. proc. civ., Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că dispoziţiile codului constituie procedura de drept comun în materie civilă, iar aceste dispoziţii se aplică şi alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.

Or, o astfel de dispoziţie contrară nu a fost identificată, dispoziţiile Legii nr. 115/2015 făcând referire exclusiv la termenul de formulare a contestaţiei şi la competenţa de soluţionare în favoarea instanţelor judecătoreşti, astfel că necesitatea respectării celerităţii şi a principiului stabilităţii raporturilor juridice în materie electorală nu poate acţiona ca o "fine de neprimire" asupra cererii contestatoarei, pretenţiile deduse judecăţii şi modalitatea în care acesta s-a conformat condiţiilor impuse de lege rămânând a fi analizate în concret de instanţa de judecată în cadrul excepţiei tardivităţii invocate din oficiu.

Are în vedere astfel Înalta Curte, că potrivit dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali:

"(1)Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri."

Prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, s-a declarat ca fiind legal constituit Biroul Electoral Central, acesta fiind fost adoptat şi publicat pe site-ul instituţiei la data de 16.03.2024, astfel cum rezultă chiar din denumirea sa, dată în raport de care termenul de 48 de ore a fost cu mult depăşit, în condiţiile în care contestaţia a fost depusă prin poştă electronică la 9 aprilie 2024.

Totodată, legea prevede în raport de caracterul urgent al procedurii şi un termen pentru instanţa de judecată de 2 zile de soluţionare a contestaţiei, în considerarea urgenţei şi a celerităţii impuse de procesul electoral.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Această sancţiune se aplică şi în cazul nerespectării termenului de declarare a contestaţiei prevăzut de art. 41 din Legea nr. 115/2015, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, fiind un termen imperativ şi absolut.

În speţă, contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, susţinând faptul că la data constituirii Biroului Electoral Central s-a aflat în circumscripţia electorală în interes de serviciu, vizită programată cu mult timp înainte, fiind astfel în imposibilitate fizică de a efectua demersuri în ceea ce priveşte componenţa Biroului Electoral Central.

În acest sens, contestatoarea a depus un bilet de avion pe ruta Iaşi - Bucureşti, pe numele domnului E., din cadrul A., din data de 16 martie 2024, data constituirii Biroului Electoral Central.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 2 din C. proc. civ., mai sus indicate, Înalta Curte apreciază că sancţiunea decăderii putea fi evitată în condiţiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedeşte că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal şi că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 din C. proc. civ.

Potrivit art. 186 alin. (1) din C. proc. civ. "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate".

În literatura de specialitate, s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înţeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forţei majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute.

Înalta Curte reţine că, faptul că împrejurarea că în data de 16 martie 2024, reprezentantul contestatoarei s-a deplasat cu avionul pe ruta Iaşi - Bucureşti, unde se află sediul acesteia, nu constituie un motiv temeinic justificat care să determine repunerea în termenul de declarare a contestaţiei, în sensul dispoziţiilor legale sus amintite.

Termenele pentru exerciţiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil şi efectiv, ci stimularea activităţii procesuale a părţilor prin sancţiunea instituită pentru nerespectarea lor.

Or, contestatoarea nu prezintă şi nu dovedeşte instanţei care au fost motivele întemeiate, în sensul legii, ce au impiedicat-o să declare calea de atac în termen, dovada prezentată neacoperind întregul termen de 48 de ore prevăzut de lege.

Înalta Curte reţine că lipsa de diligenţă a contestatoarei nu poate fi asimilată unei împrejurări mai presus de voinţa părţii, în sensul textului de lege citat anterior, care să o fi împiedicat pe aceasta să exercite calea de atac înăuntrul termenului definit de lege, partea având la dispoziţie multiple mijloace de a înregistra, pe rolul instanţei, contestaţia, reţinând şi faptul că aceasta a fost totuşi formulată prin poştă electronică, la aproape o lună de la momentul publicării hotărârii de constituire a Biroului Electoral Central.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte reţine că aspectele invocate nu pot fi apreciate ca motive temeinice, de natură să îl fi împiedicat pe contestator să exercite recurs în termenul prevăzut de lege, sens în care se va respinge cererea de repunere în termenul de formulare a contestaţiei.

Având în vedere că termenul pentru exercitarea contestaţiei are un caracter imperativ şi este sancţionat cu decăderea şi cum contestatoarea a sesizat instanţa după împlinirea acestuia, sancţiunea decăderii nu poate fi evitată, astfel încât Înalta Curte va face aplicarea prevederilor exprese ale art. 185 alin. (1) teza finală din C. proc. civ.

Aşa fiind, ca urmare a respingerii cererii de repunere în termen, Înalta Curte va respinge contestaţia ca tardiv formulată.

În ceea ce priveşte Hotărârea nr. 3H/20.03.2024 a Biroului Electoral Central, luând act de precizarea părţii că acesta nu reprezintă un capăt de acţiune, nelegalitatea acesteia fiind invocată doar în susţinerea cererii de repunere în termenul de formulare a contestaţiei, Înalta Curte reţine că prin aceasta s-a stabilit că termenele prevăzute, de actele normative incidente în procesul electoral, printre care şi de Legea nr. 115/2015, se consideră împlinite la ora 23:59 în datele din calendarul acţiunilor.

Având în vedere în cauză nu se pune în discuţie depăşirea termenului de soluţionare a contestaţiei cu câteva ore, ci s-a reţinut depăşirea acestuia o perioadă lungă de timp, se constată că o astfel de solicitare nu poate avea decât un caracter subsidiar analizării excepţiei tardivităţii, fiind, de asemenea, incidente dispoziţiile art. 248 din C. proc. civ., referitoare la ordinea de soluţionare a excepţiilor.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de repunere în termen, va respinge cererea de repunere în termen şi în temeiul dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge contestaţia, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de repunere în termen invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca nefondată.

Respinge cererea de repunere în termen formulată de contestator, ca nefondată.

Admite excepţia tardivităţii invocată din oficiu.

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A.. împotriva Procesului Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 aprilie 2024.