Jurisdictional deadline for raising territorial incompetence in public servant salary disputes under the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 5 aprilie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş sub număr dosar x/2021 la data de 3 iunie 2021, reclamantul SINDICATUL PROERESIS MP - REPREZ. PRIN PREŞEDINTE A. în numele şi pentru membrii de sindicat B., C., D., E.,F., G., H., I.,J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U.,V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL SUCEAVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANŢA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEŞTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIŞOARA,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAŢI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEŞ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TIMIŞ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TELEORMAN, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ILFOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SUCEAVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMŢ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANŢA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRAŞOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAŞOV, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, obligarea pârâţilor la recalcularea salariului de bază brut lunar şi a celorlalte drepturi aferente, cu luarea în considerare a drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti altor funcţionari publici din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, respectiv suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază brut lunar şi suplimentul treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 09.04.2015, raportat şi la data începerii activităţii în cadrul pârâţilor, în temeiul O.U.G. nr. 83/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi a O.U.G. nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu ale fiecărui reclamant-membru de sindicat.

Se mai solicită obligarea pârâţilor la plata sumelor constând în diferenţa dintre drepturile salariate stabilite cu luarea în considerare a drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti altor funcţionari publici din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, respectiv 25% suplimentul postului şi 25% suplimentul treptei de salarizare şi salariul de încadrare brută lunară şi drepturile salariale încasate efectiv, începând cu data de 09.04.2015, raportat şi la data începerii activităţii în cadrul pârâţilor, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu adăugarea dobânzii legale penalizatoare si remuneratorie, de la data scadenţei fiecărei sume şi până la data plăţii efective.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Argeş, secţia Civilă

Prin sentinţa civilă nr. 319 de la data de 10 aprilie 2023, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş, secţia Civilă, complet specializat în materia contenciosului administrativ şi fiscal.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii XX., YY., ZZ., AAA. şi pe pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, tribunalul a reţinut că art. 366 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ prevede că "Prezenta parte constituie cadrul general în materia funcţiei publice şi a funcţionarilor publici şi se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel.", iar potrivit art. 536 din acelaşi act normativ, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Cum textul legal anterior redat nu prevede care este instanţa competentă teritorial sa soluţioneze cauzele având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public (categorie din care face parte si prezenta pricina), devin aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, in forma activa la data începerii procesului si anume dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Reclamantul persoana fizica [...] se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul [...] sau".

Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală, astfel cum rezulta din menţiunile cuprinse în cartea de identitate(art. 87 si art. 91 din C. civ.), posibilitatea de alegere a domiciliului (art. 158 noul C. proc. civ.) referindu-se doar la locul unde partea doreşte să îi fie comunicate actele de procedură.

S-a reţinut, totodată, că potrivit art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 "Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

În speţă, domiciliul funcţionarilor publici reclamanţi, părţi in raportul juridic de drept substanţial dedus judecăţii, se afla în judeţul Cluj.

2.2. Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă si Asigurări Sociale

Prin sentinţa civilă nr. 407 de la data de 16 februarie 2024, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă si Asigurări Sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată din oficiu de instanţă.

A declinat competenţa soluţionării cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii ZZ., YY., AAA., XX., în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ şi PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, în favoarea Tribunalului Argeş, complet specializat în contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a avut în vedere faptul că cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş sub număr dosar x/2021, la data de 03.06.2021, iar prin încheierea de şedinţă din data de 12.11.2021, în dosarul antemenţionat, încheiere cu caracter interlocutoriu, Tribunalul Argeş, constatând că procedura de citare este legal îndeplinită, fiind primul termen de judecată cu părţile legal citate, a stabilit competenţa de soluţionare în baza art. 10 Legea nr. 554/2004.

În aceste condiţii, se constată că instanţa iniţial investită nu mai avea posibilitatea să revină ulterior, chiar dacă a procedat la disjungerea şi formarea dosarului de faţă, să decline soluţionarea acestui din urmă dosar.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Argeş, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constată că aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente din punct de vedere material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi cu prevederile legale incidente în materie.

În speţă, reclamanţii au solicitat recalcularea salariului de bază brut lunar şi a celorlalte drepturi aferente, cu luarea în considerare a drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti altor funcţionari publici din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, respectiv suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază brut lunar şi suplimentul treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 09.04.2015, raportat şi la data începerii activităţii în cadrul pârâţilor, în temeiul O.U.G. nr. 83/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi a O.U.G. nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu ale fiecărui reclamant-membru de sindicat, precum şi plata acestor drepturi salariale.

În cauza de faţă, nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea conflictului de competenţă dispoziţiile legale din codul administrativ nici cele din legea contenciosului administrativ ci prezintă relevanţă norma de drept comun relativă la termenul până la care se poate invoca excepţia necompetenţei de către instanţa de judecată.

Potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe."

De asemenea, conform art. 131 C. proc. civ.,

"(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

(2) În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop."

Înalta Curte constată că din actele şi lucrările dosarului rezultă că în faţa Tribunalului Argeş primul termen de judecată de la data de 12 noiembrie 2021, a fost chiar primul termen la care părţile au fost legal citate şi puteau pune concluzii, în sensul art. 131 alin. (1) C. proc. civ.. La acest termen de judecată, instanţa s-a declarat competentă să soluţioneze cauza în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Ulterior, la termenul de judecată de la data de 31 martie 2023, după ce s-au acordat mai multe termene soluţionarea cererilor de intervenţie formulate în cauză, instanţa a disjuns acţiunea cu privire la patru dintre reclamanţi, a pus în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă si Asigurări Sociale.

Din interpretarea art. 130 alin. (2) C. proc. civ., anterior citat, rezultă că, atât timp cât excepţia nu a fost invocată de instanţă din oficiu sau de parte la primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită, soluţionarea cauzei rămâne dobândită instanţei pe rolul căreia pricina se află înregistrată şi aceasta rămâne competentă teritorial să o soluţioneze, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă acţiunea ar atrage competenţa teritorială a unei alte instanţe.

O astfel de interpretare se impune şi în considerarea faptului că, în actuala reglementare, legiuitorul a urmărit o reformare a sistemului excepţiilor de necompetenţă în scopul declarat de asigurare a celerităţii soluţionării cauzelor.

În egală măsură, Înalta Curte reţine că textul de lege de la art. 130 şi de la art. 131 C. proc. civ. prevede că termenul limită pentru invocarea necompetenţei de ordine publică sau pentru verificarea din oficiu a competenţei de către instanţă, este "primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe", singura excepţie pentru depăşirea acestui termen fiind cea prevăzută de art. 131 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Drept urmare, art. 131 alin. (2) C. proc. civ. reglementează un caz de excepţie de la regula verificării din oficiu a competenţei şi, implicit, a soluţionării excepţiei de necompetenţă la termenul arătat la alin. (1), respectiv atunci când sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru stabilirea competenţei, sens în care se va acorda un singur termen. Or, Tribunalul Argeş nu a pus în discuţie necesitatea unor lămuriri sau administrarea unor probe suplimentare pentru stabilirea competenţei, ci instanţa, la primul termen la care părţile au fost legal citate şi puteau pune concluzii, şi-a declarat competenţa în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004.

De altfel, acest aspect a fost analizat şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 31/2019 decizie pe care Înalta Curte o are în vedere în stabilirea regulatorului de competenţă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că excepţia necompetenţei teritoriale nu a fost soluţionată de prima instanţă învestită, Tribunalul Argeş, cu respectarea termenului imperativ stabilit de art. 131 C. proc. civ., aceasta rămânând competentă a judeca pricina prin neinvocarea excepţiei de necompetenţă în termen.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii ZZ., YY., AAA. şi XX. pe pârâţii Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată, astăzi, 5 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.