Judicial Inspection resolution annulled for failure to substantively process pre-complaint regarding referral to Judicial Evaluation Commission

Şedinţa publică din data de 2 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.06.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Inspecţia Judiciară şi B., solicitând, în baza art. 451 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, desfiinţarea rezoluţiei C22-894 emise la data de 7.06.2022 de Inspectorul Şef al Inspecţiei Judiciare; rezoluţiei de clasare nr. 836/05.05.2022 emisă de Inspecţia Judiciară în mod ilegal, în beneficiul numitului B., în dosarul nr. x; dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022, emisă de către Inspecţia Judiciară la data de 17 mai 2022 în lucrarea nr. x privind sesizarea Comisiei de evaluare a activităţi profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 177/F-CONT din 20 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâtă, ca neîntemeiată; a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în formularea cererii prin care s-a solicitat desfiinţarea dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/17.05.2022, privind transmiterea acestei rezoluţii către Comisia de evaluare constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, ca neîntemeiată; a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta INSPECŢIA JUDICIARĂ şi cu pârâtul B.; a desfiinţat rezoluţia nr. C22-894/07.06.2022, emisă de Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare; a desfiinţat dispoziţia din rezoluţia nr. 922/17.05.2022, privind transmiterea acestei rezoluţii către Comisia de evaluare constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti; a respins cererea de desfiinţare a rezoluţiei nr. 836/05.05.2022.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Inspecţia Judiciară, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii formulate de reclamant, ca neîntemeiată.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă Inspecţia Judiciară este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor normelor de drept material incidente - respectiv a dispoziţiilor din Legea nr. 317/2004 şi a dispoziţiilor din codul de procedură incidente, atât în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor cât şi în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei pe fond în ceea ce priveşte desfiinţarea rezoluţiei nr. C22894/7.06.2022 raportat la soluţia de desfiinţare a dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/17.05.2022 privind transmiterea acestei rezoluţii către Comisia de evaluare constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

Aspectele de nelegalitate invocate în cadrul recursului sunt următoarele:

Primul aspect de nelegalitate priveşte nelegala respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în ceea ce priveşte solicitarea acestuia având ca obiect desfiinţarea dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022 din lucrarea nr. x privind sesizarea Comisiei de Evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

A reţinut în mod greşit instanţa de fond că reclamantul justifică, în acord cu art. 36 C. proc. civ., calitatea sa procesuală activă, din moment ce pune în discuţie o situaţie generată de dispoziţia referitoare la transmiterea rezoluţiei emisă de inspector la Comisia de evaluare, care îl vizează chiar pe el, în calitate de magistrat.

Conform dispoziţiilor art. 36 C. proc. civ., "calitatea procesuala rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii(...)." Calitatea procesuală activă presupune existenţa identităţii care trebuie să existe între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat, însă, în speţă reclamantul nu are calitatea de titular al dreptului în favoarea căruia legiuitorul a instituit posibilitatea de a contesta rezoluţia emisă de Inspecţia Judiciară, nefiind acesta persoana care a înregistrat la Inspecţia Judiciară sesizarea ce a format obiectul lucrării nr. x.

Astfel, nu există identitatea cerută de Legea nr. 317/2004, republicată, între persoana care a formulat sesizarea şi cea care a formulat contestaţia înregistrată la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti.

Prevederile art. 451 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, stabilesc expres că "Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere."

Dispoziţiile legale menţionate impun identitatea între persoanele care au formulat sesizarea (petenţii C. şi D.) şi cea care a formulat contestaţia împotriva rezoluţiei de clasare (magistratul A. din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, care a avut calitatea de persoană reclamată).

Al doilea aspect de nelegalitate priveşte nelegala respingere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, invocându-se interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 susţinându-se că aceste dispoziţii nu sunt incidente în situaţia plângerii reglementate de art. 431 întrucât aceste nu se referă în mod expres la sesizările adresate Inspecţiei Judiciare şi nu la plângerile formulate împotriva rezoluţiei de clasare.

În recurs recurenta-pârâtă susţine faptul că în mod legal pentru neîndeplinirea condiţiilor de formă plângerea reclamantului-intimat nu a fost analizată pe fond în raport de dispoziţiile art. 451(2) din Legea nr. 317/2004. Se apreciază că deşi în privinţa plângerii împotriva rezoluţiei de clasare legiuitorul nu a mai prevăzut expres condiţii de formă privind necesitatea existenţei unei semnături electronice incidente unei sesizări sunt aplicabile şi pentru existenţa unei plângeri valabile. Iar în lipsa semnării în mod legal plângerea prealabilă formulată de reclamant împotriva dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022 nu a mai fost analizată pe fond, făcându-se aplicarea art. 451 alin. (2) din Legea nr. 317/2004.

Se arată că în cauză, în raport de norma specială prevăzută în Legea nr. 317/2004, care se aplică cu prioritate nu sunt incidente dispoziţiile art. 200 C. proc. civ.

Al treilea şi al patrulea aspect de nelegalitate invocate privesc motivarea instanţei în raport de ambele rezoluţii contestate şi motivele pentru care s-a dispus desfiinţarea dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022 în raport de care se invocă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 45 alin. (4) şi a art. 44 alin. 3 din Legea nr. 317/2004 rezoluţia de clasare emisă în lucrarea în cauză fiind avizată şi aprobată potrivit prevederilor legale astfel încât nu se poate aprecia lipsa de reprezentativitate a instituţiei în legătură cu sesizarea Comisiei de Evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

Ultimul aspect de nelegalitate priveşte interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 451(4) din Legea nr. 317/2004 în sensul că soluţia de anulare dispusă de prima instanţă nu se încadrează în soluţiile expres prevăzute care pot fi dispuse de instanţa de judecată în cazurile având ca obiect contestaţii ale rezoluţiilor Inspecţiei Judiciare.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi în rejudecare respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La dosar reclamantul-intimat a formulat concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil sau ca nefondat.

Motivat, Curtea, în şedinţa publică din 2.04.2024 a respins ca nefondate cererile formulate de intimatul reclamant având ca obiect excepţia litispendenţei/conexităţii şi cererea de suspendare a judecării prezentei cauze până la soluţionarea dosarului nr. x/2023

Analizând recursul declarat, în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat, în parte sentinţa atacată, în ceea ce priveşte soluţionarea plângerii prealabile formulate de reclamant împotriva dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022, fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 451(2) din Legea nr. 317/2004, în mod nelegal plângerea prealabilă fiind analizată de prima instanţă pe fond în condiţiile în care recurenta-pârâtă nu a analizat pe fond plângerea prealabilă pe care a respins-o pentru neîndeplinirea unor condiţii de formă vizând lipsa semnăturii electronice în raport de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 455/2001.

Curtea apreciază că în mod nelegal prima instanţă a analizat pe fond plângerea reclamantului având ca obiect dispoziţia din rezoluţia nr. 922/17.05.2022 privind transmiterea acestei rezoluţii către Comisia de evaluare constituită la nivelul CAB.

Aceasta deoarece în situaţia plângerii reglementate de art. 451 împotriva rezoluţiei de clasare, care îl vizează pe reclamant în calitate de magistrat împotriva căruia sesizarea formulată de terţe persoane a fost clasată nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 care vizează sesizarea adresate Inspecţiei Judiciare.

Prezentei plângeri îi sunt incidente dispoziţiile art. 451(1) din Legea nr. 317/2004, în mod legal instanţă constatând că recurentul - pârât, în analiza plângerii formulate de reclamantul-intimat nu a pus în vedere acestuia să complinească lipsurile legate de modul de semnare a plângerii, pentru a se stabili dacă semnătura de pe plângerea transmisă prin e-mail aparţine sau nu reclamantului ca titular al plângerii.

În mod corect prima instanţă a făcut aplicarea art. 2 C. proc. civ. raportat la art. 28 din Legea nr. 554/2004 din actele depuse nereieşind că sesizarea reclamantului ar fi informă.

Din probele administrate nu reiese că s-ar fi pus în vedere reclamantului în procedura administrativă să semneze olograf plângerea ori să o trimită în original cu semnătura olografă sau semnată electronic în condiţiile Legii nr. 455/2001.

În mod nelegal prima instanţă s-a investit cu analiza pe fond a dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/17.05.2022 privind transmiterea rezoluţiei către Comisia de evaluare în condiţiile în care plângerea prealabilă formulată nu a fost soluţionată şi nu există o soluţie administrativă prin care să fie verificată pe fond legalitatea dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/17.03.2022 privind transmiterea rezoluţiei către Comisia de evaluare constituită la nivelul CAB, avându-se în vedere calitatea de judecător a reclamantului-intimat.

Numai sub aspectul nesoluţionării plângerii prealabile pe fond sentinţa este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 451(4) din Legea nr. 317/2004 în sensul că analiza pe fond a legalităţii rezoluţiei nr. C22 894/7.06.2022 în lipsa unei soluţii administrative faţă de plângerea prealabilă respinsă nelegal ca inadmisibilă, excede soluţiilor care pot fi dispuse de către instanţa de judecată conform art. 451(4) din Legea nr. 317/2004.

Dispoziţia art. 451(4) din Legea nr. 317/2004 are în vedere situaţia în care inspectorul şef analizează pe fond plângerea formulată de reclamant, dar situaţia specifică din dosar constă în faptul că plângerea prealabilă nu a fost analizată pe fond, deşi plângerea prealabilă formulată de reclamant nu este plângerea depusă de persoana care a formulat sesizarea, împotriva reclamantului în calitatea acestuia de magistrat al Curţii de Apel Bucureşti.

În consecinţă, Curtea rejudecând va desfiinţa rezoluţia nr. C22/894/7.06.2022 emisă de Inspectorul Şef al Inspecţiei Judiciare în ceea ce priveşte nesoluţionarea pe fond a plângerii prealabile şi va obliga recurenta-pârâtă la soluţionarea plângerii prealabile formulate de intimatul-reclamant împotriva dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022 privind sesizarea Comisiei de evaluare a activităţii judecătorilor constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

Va menţine în rest sentinţa atacată în cauză, în partea privind soluţionarea excepţiilor nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., iar în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii cu privire la rezoluţia nr. 836/5.05.2022 aceasta nu a fost contestată de către reclamantul-intimat.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii în mod corect prima instanţă a respins excepţia ţinând cont de situaţia concretă din dosar, în care reclamanta a arătat că plângerea analizată prin rezoluţia nr. C22-894/7.06.202 îi aparţine, neputându-se reţine o lipsă a plângerii prealabile pentru aspectul de formă indicate respectiv lipsa semnării olografe sau lipsa semnăturii electronice.

În cauză în raport de obiect, prima instanţă a aplicat corect dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 2 şi 5(3) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamant ului sub aspectul contestării dispoziţiei privind transmiterea acestei rezoluţii către Comisia de Evaluare, în mod corect prima instanţă a aplicat dispoziţiilor art. 36 C. proc. civ. în sensul că a constatat calitatea şi interesul reclamantului de a contesta această dispoziţie din rezoluţie care îl vizează pe reclamant în calitate de judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

În ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de desfiinţare a rezoluţiei nr. 836/5.05.2022 prin care s-a dispus în baza art. 45 alin. 4 din Legea nr. 317/2004 clasarea sensizării formulate de reclamant faţă de pârâtul B., aceasta va fi menţinută nefiind contestată de reclamant, care nu a formulat recurs în cauză.

Faţă de considerentele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. şi art. 18 alin. 1 şi (2) din Legea nr. 554/2004.

Va admite recursul şi va casa în parte sentinţa recurată şi rejudecând:

Va desfiinţa rezoluţia nr. C22-894/07.06.2022, emisă de Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.

Va obliga recurenta-pârâtă Inspecţia Judiciară la soluţionarea plângerii prealabile formulate de intimatul - reclamant A. împotriva dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022 emisă în dosarul nr. x privind sesizarea Comisiei de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

Va menţine în rest sentinţa recurată, cu privire la soluţia dată excepţiilor inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, precum şi cu privire la soluţia de respingere a cererii de desfiinţare a rezoluţiei nr. 836/05.05.2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Inspecţia Judiciară împotriva sentinţei nr. 177/F-CONT din 20 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Desfiinţează rezoluţia nr. C22-894/07.06.2022, emisă de Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.

Obligă recurenta-pârâtă Inspecţia Judiciară la soluţionarea plângerii prealabile formulate de intimatul - reclamant A. împotriva dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022 emisă în dosarul nr. x privind sesizarea Comisiei de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

Menţine în rest sentinţa recurată, cu privire la soluţia dată excepţiilor inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, precum şi cu privire la soluţia de respingere a cererii de desfiinţare a rezoluţiei nr. 836/05.05.2022.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 2 aprilie 2024.