Recurs in salary orders under Law 153/2017 rejected as out of time under the 15-day administrative appeal deadline.

Şedinţa publică din data de 13 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 martie 2022, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 151/C/1226/VI-13/2022 din 08.02.2022 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de reclamanţi împotriva Ordinului de salarizare nr. 2295 din 07.12.2021, pus în aplicare prin Ordinul nr. 2400 din 27.12.2021, ambele emise de Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând:

(i) revocarea/modificarea parţială a Ordinului nr. 2295 din 07.12.2021, respectiv a art. 2 din actul administrativ, în sensul înlăturării plafonării instituite asupra indemnizaţiei lunare de încadrare şi a celorlalte drepturi urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, acolo unde este cazul;

(ii) revocarea/modificarea parţială a Ordinului nr. 2295 din 07.12.2021, respectiv a art. 4 şi a art. 6 din actul administrativ, în sensul recalculării şi plăţii diferenţelor salariale rezultate din aplicarea ordinului începând cu data de 01 august 2016 şi nu cu 3 ani anterior datei emiterii ordinului contestat/recalcularea şi plata drepturilor salariale reprezentând diferenţele rezultate din aplicarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 RON începând cu data de 01.08.2016, aşa cum s-a dispus la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru personalul propriu;

(iii) revocarea/modificarea parţială a Ordinului nr. 2295 din 07.12.2021 şi a Ordinului nr. 2400 din 27.12.2021, în sensul recalculării şi plăţii celor două sporuri indicate în anexa ordinului, respectiv sporul de risc şi confidenţialitate şi sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoare, cu aplicarea dispoziţiilor art. 4, 5 şi 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1785 din 19 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1785 din 19 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A. şi B., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a depus întâmpinare faţă de recursul declarat de reclamanţi, însă, prin notele scrise depuse la termenul de judecată din 13 martie 2024, a invocat excepţia rămânerii fără obiect a cauzei, în raport de emiterea Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 551/12.04.2023.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).". Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. "Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută.".

Înalta Curte reţine că sentinţa civilă nr. 1785 din 19 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată recurenţilor-reclamanţi A. şi B. la data de 19 ianuarie 2023, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarul instanţei de fond.

Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment şi se împlinea la data de 6 februarie 2023 (luni), potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2, raportat la art. 184 alin. (1) din C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost depusă prin serviciul poştal la data de 16 februarie 2023, conform ştampilei aplicate pe plicul poştal aflat la dosarul instanţei de recurs.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 16 februarie 2023, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 6 februarie 2023 (luni).

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 185 alin. (1) şi art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii declarării căii de atac, invocată din oficiu, urmând a respinge recursul declarat de reclamanţii A. şi B., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii recursului.

Respinge recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1785 din 19 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.