Perempted appeal against refusal to reinstate administrative damages claim upheld.

Şedinţa publică din data de 08 martie 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub dosar nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comuna Guşoeni, Primarul Comunei Guşoeni, Tribunalul Vâlcea şi B., obligarea pârâţilor la plata de daune şi de despăgubiri în cuantum de 30.000 RON şi cheltuieli de judecată ocazionate de procesul de faţă.

Prin sentinţa nr. 719/2021 de la data de 5 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comuna Guşoeni, Primarul Comunei Guşoeni, Tribunalul Vâlcea şi B..

Împotriva sentinţei civile nr. 719/2021 de la data de 5 aprilie 2021, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi fiscal în dosarul nr. x/2021, a formulat cerere de recurs reclamantul A., criticând această hotărâre pentru nelegalitate şi netemeinicie.

La data de 11 mai 2021 a fost înregistrat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile menţionate, cauza fiind înaintată Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Judecata cererii de recurs a reclamantului A. a fost suspendată la data de 28 iunie 2021, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., care prevede că "(1) Judecătorul va suspenda judecata: ... 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.".

Ulterior momentului suspendării cauzei, recurentul-reclamant a formulat o cerere de repunere pe rol, care a fost soluţionată la termenul de judecată de la data de 6 septembrie 2021 prin încheierea de şedinţă de la acea dată, în sensul respingerii acesteia, cu motivarea că nu a fost solicitată judecata cauzei în lipsa părţilor, cu aceeaşi ocazie fiind menţinută măsura suspendării dispusă în cauză.

La termenul de judecată de la data de 11 octombrie 2021, acelaşi recurent-reclamant a formulat o nouă cerere de repunere pe rol, cu privire la care Curtea de Apel Craiova s-a pronunţat în sensul anulării, ca netimbrate, faţă de împrejurarea că instanţa stabilise în sarcina recurentului obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON iar partea nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei. A fost menţinută măsura suspendării cauzei pe temeiul anterior indicat.

Împotriva celor două încheieri de şedinţă anterior amintite, respectiv încheierea de şedinţă de la data de 6 septembrie 2021 şi încheierea de şedinţă de la data de 11 octombrie 2021, reclamantul A. a formulat cerere de recurs, care a fost înregistrată la data de 12 octombrie 2021 pe rolul Înaltei Curţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

La termenul de judecată de la data de 30 septembrie 2022, cererea de recurs formulată de reclamantul A. împotriva celor două încheieri de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei adresate Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost suspendată în baza aceluiaşi temei de drept de la art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor de la judecată şi faţă de împrejurarea că acestea nu au solicitat judecata în lipsă.

Înalta Curte constată că încheierea de şedinţă de la data de 30 septembrie 2022 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care, în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 31 martie 2023.

În acest sens, instanţa de control judiciar observă că, de la data la care a intervenit suspendarea judecăţii în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv de la data de 30 septembrie 2022, cauza de faţă a rămas în nelucrare, cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-reclamant fiind anulată pentru netimbrare şi neconducând la reluarea judecăţii dosarului.

Având în vedere cele expuse anterior, precum şi dispoziţiile legale ce reglementează perimarea, ca sancţiune procesuală ce intervine de drept, se constată că aceasta operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în scopul judecării cauzei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţilor ce nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea sa o facă.

Pe de altă parte, nu s-a invocat sau dovedit vreo cauză mai presus de voinţa părţii, care să o fi împiedicat să stăruie în judecata pricinii, ceea ce ar fi întrerupt şi termenul defipt de lege.

Perimarea este o sancţiune procesuală care se bazează pe prezumţia de desistare a părţii de la judecarea cererii făcute, dedusă din faptul nestăruinţei în timpul prevăzut de lege, şi intervenind din necesitatea de a pune punct stării de incertitudine privind raporturile juridice deduse judecăţii prin cererea lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părţii.

Astfel, în temeiul art. 416 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii timp de 6 luni, iar art. 417 din acelaşi Cod prevede că termenul de perimare se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Faţă de textul de lege mai sus menţionat, Curtea reţine că în prezenta cauză un astfel de act de procedură nu a fost îndeplinit în interiorul termenului de perimare, motiv pentru care, la data de 26 septembrie 2023, a fost întocmit de Registratura secţiei de contencios administrativ şi fiscal Referatul cu propunerea de efectuare a verificărilor prevăzute de dispoziţiile art. 84 punctul 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin HCSM nr. 3243/2022.

La primirea dosarului, a fost fixat termen de judecată la data de 29 septembrie 2023, cauza fiind repusă pe rol din oficiu, părţile fiind citate cu menţiunea de a exprima un punct de vedere cu privire la eventuala incidenţă în cauză a perimării. Pentru a se aduce la îndeplinire această măsură, a fost acordat termen la data de 8 martie 2024.

La acest termen de judecată, analizând actele şi lucrările dosarului, faţă de data ultimului act de procedură îndeplinit în cauză, în raport şi de împrejurarea că termenul de primare nu a fost întrerupt, Înalta Curte constată că la momentul împlinirii sale perimarea operează de drept şi în bloc asupra întregului cadru procesual. Astfel, termenul de 6 luni, stabilit de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în cauza de faţă, s-a împlinit la data de 31 martie 2023, ceea ce a condus la intervenirea de drept a perimării.

În consecinţă, Înalta Curte va constata intervenită sancţiunea perimării cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de perimare, invocată din oficiu.

Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 6 septembrie 2021 şi încheierii din 11 octombrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, calea de atac urmând a se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată astăzi, 8 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.