Invalidity of appeal due to non-compliance with formal requirements and withdrawal by appellant

Şedinţa publică din data de 7 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată. Cererea de intervenţie. Hotărârea primei instanţe

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi Guvernul României, obligarea pârâtului la a restitui sumele stabilite conform Legii nr. 223/2015 şi care au fost diminuate în baza O.U.G. nr. 59/2017 începând cu luna iunie 2018, cu aplicarea actualizării cu rata inflaţiei şi a dobânzii legale penalizatoare, până la executarea integrală a obligaţiei principale, respectiv obligarea pârâtului la emiterea unei alte decizii de pensie cu pensia netă stabilită în baza Legii nr. 223/2015 şi nu a O.U.G. nr. 59/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 786 din 9 mai 2023, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâţi prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.

2. Calea de atac exercitată în cauză

La data de 09.05.2023, a fost depusă, prin poştă electronică, de la adresa de e-mail rotsyn_x@x.com, o cerere de recurs. Cererea a avut ataşat un document, care, însă, nu s-a putut deschide şi imprima, după cum rezultă din referatul întocmit de serviciul registratură al instanţei .

Serviciul registratură al instanţei de fond a emis adresă către expeditorul cererii cu menţiunea de a depune la dosar cererea de recurs despre care face vorbire şi să precizeze pe cine reprezintă.

Urmare a formării dosarului de recurs, care a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, au fost citate părţile din dosarul de fond, reclamantul A., în calitate de recurent-reclamant, şi pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de intimaţi-pârâţi.

La data de 22.06.2023, reclamantul A. a depus, prin serviciul poştal, o cerere prin care a precizat că nu a făcut vreo plângere sau vreo cerere scrisă prin poştă sau e-mail la vreo instanţă de judecată. A ataşat răspuns la întâmpinările formulate de pârâţi la instanţa de fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului exercitat împotriva sentinţei instanţei de fond.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ.,

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, sau, după caz, numele, prenumele şi domiciliul reprezentantului convenţional, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate;

b) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului;

c) indicarea hotărârii care se atacă;

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

e) semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic.".

Alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Or, în cauză, cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde numele părţii în favoarea căreia se exercita recursul, nu se indică hotărârea atacată (cererea făcând referire, la subiectul mesajului, doar la numărul dosarului, x/2023). De asemenea, documentul ataşat cererii depuse prin e-mail nu s-a putut deschide, astfel că cererea nu cuprinde nici motivele de nelegalitate şi nici semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia.

Deşi reclamantului A., care s-a presupus că a formulat recursul, i s-a pus în vedere să depună o copie lizibilă a recursului, acesta a precizat că nu a formulat nicio cerere sau plângere pe rolul vreunei instanţe din momentul în care a primit hotărârea instanţei de fond.

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ., cererea de exercitare a căii de atac fiind informă şi nefiind însuşită de reclamantul A..

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 486 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul exercitat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul exercitat împotriva sentinţei nr. 786 din 9 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2023 privind pe reclamantul A. şi pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.