Jurisdiction for administrative damages claims against central authorities based on unconstitutional emergency ordinances modifying military pension rights

Şedinţa publică din data de 5 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 22.02.2023, sub nr. x/2023, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. au chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanţei ca prin hotărâre judecătorească ce o va pronunţa următoarele:

- constatarea vătămării drepturilor şi intereselor legitime din pensie prin modificările aduse prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, de către art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, vătămări create prin faptul că nu li s-a mai actualizat pensia de la data de 15.09.2017 şi până la data de 01.01.2023, respectiv nu le-a mai fost acordat procentul legal prevăzut din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat la fiecare final de an, aşa cum prevedeau, în forma lor iniţială, art. 59 şi art. 60 din Lege anr. 223/2015, solicitând să se dispună şi repararea prejudiciului;

- obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma lor iniţială, nemodificate de art. VII pct. 2 din O.U.G. nr. x, mai exact, obligarea pârâtei ca, pe lângă indexările cu rata medie anuală a inflaţiei aplicate la cuantumul brut al pensiei existent în plată la 31 decembrie al fiecărui an, începând cu 31.12.2017 şi până 31.12.2019 inclusiv, să se mai adauge şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, iar începând cu 31.12.2020 şi până la 31.12.2022 inclusiv să se mai adauge 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat pe anul anterior, aşa cum prevedea art. 59 din Legea nr. x, în forma sa iniţială, nemodificată de art. VII, pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017;

- obligarea Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 în forma lor iniţială, nemodificate de pct. 2 şi 3 din O.U.G nr. 59/2017, mai exact, obligarea pârâtei ca începând cu 15.09.2017 şi până la zi, să se procedeze la actualizarea cuantumului pensiei la nivelul majorărilor soldei de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor/poliţiştilor în activitate, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum prevedea art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma sa iniţială, nemodificată de art. VII, pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, majorări izvorâte din prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie Żôi7, şi al altor acte normative date în acelaşi scop;

- obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne ca începând cu data de 13.01.2023, să se actualizeze soldele de grad şi reclamanţilor, pensionari militari, în conformitate cu prevederile H.G nr. x privind actualizarea soldelor de grad, publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023;

- obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea de despăgubiri, rezultate din restituirea retroactivă a drepturilor de pensie obţinute în urma aplicării indexărilor/actualizărilor solicitate prin petitele II şi III din acţiune, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Pe cale de exceptie, în temeiul art. 2 alin. (1)-(2) art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004 republicată, reclamanţii au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate în ansamblu a dispoziţiilor O.U.G nr. 59 din 4 august 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017, prin care s-au modificat art. 59 şi art. 60 din Legea nr. x, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. art. 79 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), din Constituţia României.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1 Prin sentinţa nr. 240/2023 pronunţată la data de 25.04.2023 în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis excepţia de necompetenţă materială procesuală, invocată din oficiu. S-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Intern, în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune astfel instanţa a constatat că nu sunt incidente normele speciale de competenţă în materia jurisdicţiei muncii, fiind vorba despre vătămarea unor drepturi ca urmare a emiterii Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, iar nu stabilirea dreptului de pensie.

2.2. Prin sentinţa nr. 824, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 25.09.2023, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu. A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Tribunalul a avut în vedere că acţiunea reclamanţilor are ca scop înlăturarea efectelor ordonanţei Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, pe calea procedurii speciale prevăzute de art. 9 din Legea nr. 554/2004, care prevede sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate al actului Guvernului.

De asemenea, s-a reţinut că reclamanţii au formulat acţiunea invocând prevederile neconstituţionale ale unei ordonanţe emise de Guvernul României care, potrivit dispoziţiilor constituţionale şi celor ale art. 14 şi urm. din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, este autoritatea publică centrală a puterii executive şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, exercitând conducerea generală a administraţiei publice.

Totodată, că reclamanţii au formulat acţiunea şi în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, care este tot o autoritate publică centrală.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1334 din 30 octombrie 2023 a Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a tribunalului şi s-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a apreciat că secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Constanţa este competentă material să soluţioneze litigiul în raport de rangul autorităţilor pârâte centrale chemate în judecată prin acţiune.

2.3. Prin decizia nr. 6 din 11 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

S-a constat ivit conflictul negativ de competenţă.

S-a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului.

A reţinut curtea de apel că dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu au fost invocate ca şi cauză a acţiunii, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, potrivit cărora competenţa aparţine tribunalului

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

În speţă, reclamanţii se consideră vătămaţi de aplicarea prevederilor O.U.G nr. 59 din 4 august 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017, prin care s-au modificat art. 59 şi art. 60 din Legea nr. x, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. art. 79 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), din Constituţia României, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale şi acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Aşadar, cererea priveşte atragerea răspunderii pentru neindexarea cuantumului pensiilor militare ca efect al aplicării unui act normativ considerat neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru cauzarea acestuia.

Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată:

"(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. …

(4) În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."

De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

Raportat la scopul urmărit prin introducerea acţiunii pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii constând în obligarea autorităţii pârâte (autoritate publică centrală) emitentă a unei ordonanţe neconstituţioanale la acordarea drepturilor prevăzute de lege înlăturate prin emiterea actului administrativ, Înalta Curte constată că, în speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţii pârâte, iar competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamanta.

Reţine Înalta Curte că problema de drept a făcut obiectul unei soluţii de principiu adoptate în cadrul Şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curţi de unificare a jurisprudenţei, consacrat de art. 126 (3) din Constituţia României şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că:

"Raportat la scopul urmărit de către reclamanţi prin introducerea acestor acţiuni pe rolul instanţelor de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţii pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauei aparţine, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi au domiciliul reclamanţii".

Reţine Înalta Curte că obiectul acţunii că obiectul nu este reprezentat de pretenţii rezultate într-un conflict de asigurări sociale, potrivit dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 223/2015, ci de un raport juridic reglementat de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Asociaţia Cadrelor Militare în rezervă şi în retrogradare din Administraţia Naţională a Penitenciarelor în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 martie 2024.