Exclusion of administrative claims and post-Brexit debtors from European Enforcement Title certification under Regulation 805/2004

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul-creditor Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a solicitat eliberarea unui certificat de titlu executoriu european în vederea punerii în executare a sentinţei civile nr. 217 din 22 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2017, în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 805/2004.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin încheierea din 28 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, s-a respins cererea de eliberare a certificatului, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 28 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, a formulat recurs recurentul-reclamant Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, solicitând admiterea căii de atac şi schimbarea în tot a încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de eliberare a certificatului de titlu european.

În motivare, arată că încheierea atacată este nelegală, întrucât a fost pronunţată cu greşita interpretare a prevederilor legale incidente în cauză, respectiv a art. 11 din O.U.G. nr. 119/2006, fără a ţine cont de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate.

Consideră că prima instanţă a reţinut în mod eronat că pretenţiile ce fac obiectul hotărârii judecăoreşti ce reprezintă titlu executoriu decurg dintr-un contract administrativ, astfel că nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 805/2004.

Precizează că este o instituţie publică ce are ca principal scop sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni prin acordarea de finanţări nerambursabile şi alte mijloace de sprijin financiar, în limita bugetului alocat, asociaţiilor, fundaţiilor instituţiilor şi altor persoane fizice şi juridice reprezentative aparţinând comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării, în condiţiile Legii nr. 321/2006; că în fapt, contractele administrative au ca obiect realizarea unui interes general, al unui interes public, fie prin prestarea unui serviciu public, fie prin exercitarea unei funcţii publice şi că acestea urmează regulile dreptului administrativ şi civil în egală măsură, contractul administrativ şi cel civil având trăsături asemănătoare, dar şi diferenţe.

Cu toate acestea, contractul administrativ este o formă a actului administrativ, făcând parte dintr-o categorie distinctă de contracte cu trăsături specifice. Prin natura lor, contractele administrative sunt identice cu contractele de drept civil, deosebirea constă însă în regimul juridic care li se aplică.

Susţine că, spre deosebire de contractele de drept civil, contractele administrative sunt supuse şi regulilor de drept public, care fac parte din regimul juridic administrativ, astfel că acestea urmează regulile dreptului administrativ şi civil în egală măsură, motiv pentru care pretenţiile care fac obiectul cauzei pendinte intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 805/2004.

4. Apărările formulate în recurs

În cauză, intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 decembrie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 28 februarie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În cauză, reclamantul Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A., eliberarea unui certificat de titlu executoriu european în vederea punerii în executare a sentinţei civile nr. 217 din 22 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2017, în condiţiile prevederilor Regulamentului (CE) nr. 805/2004.

Înalta Curte constată că Regulamentul (CE) nr. 805/2004, care stă la baza cererii formulate de către recurentul-reclamant, prevede la art. 2 că "(1) Prezentul regulament se aplică în materie civilă şi comercială şi oricare ar fi natura instanţei de judecată. Acesta nu reglementează, în special, chestiunile de domeniul fiscal, vamal sau administrativ, nici răspunderea statului pentru acte sau omisiuni comise în exercitarea autorităţii publice (acta jure imperii)."

În speţă, titlul executoriu ce se urmăreşte a fi executat prin prezentul demers judiciar, constă în sentinţa civilă nr. 217 din 22 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, în materia contenciosului administrativ.

Cum Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004, privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanţele necontestate, exclude de la aplicare materia contenciosului administrativ, este evident că instanţa de fond a procedat în mod corect la respingerea cererii ca inadmisibilă.

Recurentul-reclamant a invocat şi dispoziţiile art. 11 din O.U.G. nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, prin care s-a stabilit la art. 1, în vederea aplicării Regulamentului (CE) nr. 805/2004 că:

"Titlurile executorii privind drepturi de creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani necontestată, constituite potrivit legii române, pot fi certificate, la cererea părţii interesate, ca titluri executorii europene în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 805/2004."

Însă, prevederea anterior redată nu poate căpăta semnificaţia avută în vedere de către recurentul-reclamant, câtă vreme certificarea titlurilor executorii europene se face în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 805/2004 şi cu respectarea normelor acestui regulament, inclusiv cu privire la domeniile în care regulamentul se aplică.

Înalta Curte constată că nu este fondată nici susţinerea recurentului-reclamant referitoare la natura juridică duală a contractelor administrative, ce ar avea în opinia acestuia atât o natură civilă, cât şi una administrativă, şi care ar determina din această perspectivă aplicarea Regulamentului (CE) nr. 805/2004, câtă vreme regulamentul în discuţie exclude de la aplicare chestiunile ce ţin de domeniul administrativ, fără a face o diferenţiere anume, respectiv fără a introduce o normă care să prevadă vreo excepţie de la domeniul de aplicare al regulamentului, în sensul urmărit de către recurentul-reclamant.

Sub acest aspect, se impune a fi subliniat faptul că executarea titlurilor executorii obţinute într-o anumită materie juridică se supune normelor din respectiva materie.

Dincolo de aceste aspecte, Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că aplicarea Regulamentului (CE) nr. 805/2004 este împiedicată şi din cauza faptului că debitorul este o persoană juridică cu sediul în Regatul Unit, or Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, astfel că nu îi sunt aplicabile dispoziţiile Regulamentul (CE) nr. 805/2004, regulament care face parte din ordinea juridică a Uniunii Europene, din care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu mai face parte.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Departamentul pentru Românii de Pretutindeni împotriva încheierii din 28 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Departamentul pentru Românii de Pretutindeni împotriva încheierii din 28 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.