Posthumous interim drug-coverage order overturned for want of capacity after claimant's death

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare înregistrată la data de 16.08.2023, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, solicitând, pe cale de ordonanţă preşedinţială, obligarea pârâţilor la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală) a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 146 din data de 13 septembrie 2023, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

(i) a respins cererea având ca obiect cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, ca rămasă fără obiect;

(ii) a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca nefondate;

(iii) a respins excepţiile inadmisibilităţii cererii invocate de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Guvernul României, ca nefondate;

(iv) a admis cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii şi pe cale de consecinţă, a obligat pârâţii la asigurarea pentru reclamantă a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti.

3. Recursurile exercitate în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 146 din data de 13 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs autorităţile pârâte Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

3.1. Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Sănătăţii a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în principal, admiterea excepţiilor invocate, iar în subsidiar, rejudecarea cauzei şi respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de ordonanţă preşedinţială.

3.2. Pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ("CNAS") şi-a întemeiat recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A. pe calea ordonanţei preşedinţiale, ca fiind formulată de persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosinţă, având în vedere că a intervenit decesul acesteia anterior pronunţării sentinţei recurate.

4. Apărările formulate în cauză

La dosarul cauzei, nu au fost înregistrate întâmpinări faţă de recursurile deduse judecăţii.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 din C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 indice 1 şi art. 201 alin. (5) şi (6) din C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013. Prin rezoluţia din data de 15 ianuarie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionării cererilor de recurs la data de 28 februarie 2024, în şedinţă, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând, cu prioritate, motivul de recurs invocat de recurenta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, din perspectiva lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante A., Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de recurs, pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante A., motivat de faptul că, la data de 23 august 2023, a intervenit decesul acesteia, conform certificatului de deces seria x, nr. 36. Faţă de această împrejurare, prevalându-se de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-pârâtă a apreciat că, în cauză, nu mai este îndeplinită una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) din C. proc. civ., sens în care a solicitat admiterea recursului şi în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosinţă.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, deşi recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a indicat, în cuprinsul memoriului de recurs, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., argumentele evocate se circumscriu cazului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sens în care procedează la reîncadrarea din oficiu a acestui motiv de recurs.

Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa are ca efect împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului.

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosinţă este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile, iar conform art. 35 din acelaşi act normativ, capacitatea de folosinţă începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit informaţiilor prezentate prin referatul grefei instanţei întocmit la data de 23.02.2024, în urma interogării bazei de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.), ataşat la dosarului instanţei de recurs, intimata-reclamantă A. a decedat la data de 27 august 2023, conform certificatului de deces nr. x/2023.

Prin urmare, la momentul pronunţării sentinţei recurate, reclamanta era lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, fiind incidente dispoziţiile art. 40 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere şi caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenţia solicitată prin cererea de ordonanţă preşedinţială (asigurarea în regim de compensare 100% a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu) putând fi executată doar faţă de reclamant, nefiind o obligaţie transmisibilă succesorilor acestuia.

În consecinţă, având în vedere că la momentul pronunţării sentinţei de fond titularul cererii de ordonanţă preşedinţială nu avea capacitate procesuală de folosinţă, Înalta Curte urmează să admită recursurile, nefiind îndeplinită una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, va admite recursurile declarate de pârâţi şi va casa sentinţa recurată.

Totodată, procedând la rejudecarea cererii de ordonanţă preşedinţială, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A. şi va anula cererea de ordonanţă preşedinţială, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 146 din data de 13 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A. şi în consecinţă, constată nulă cererea de ordonanţă preşedinţială introdusă de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Guvernul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.