Withdrawal of appeal against admission of constitutional referral on criminal revision grounds; costs imposed on appellant

Şedinţa publică din data de 30 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 28 martie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a fost admisă cererea formulată de apelantul - revizuent A. şi s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în măsura în care sintagma "netemeinicia hotărârii" se reduce la situaţia privind starea de fapt din cuprinsul hotărârii pronunţate" şi art. 453 alin. (1) lit. f) din acelaşi cod, în măsura în care decizia pronunţată de Curtea Constituţională, pe care se întemeiază cererea de revizuire, vizează un text a cărui neconstituţionalitate era deja verificată la data soluţionării cauzei.

Pentru a dispune astfel, instanţa supremă a reţinut că, prin cererea formulată, A. a invocat, în faţa instanţei judecătoreşti învestită cu soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) şi f) din C. proc. pen., excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în măsura în care sintagma "netemeinicia hotărârii" se reduce la situaţia privind starea de fapt din cuprinsul hotărârii pronunţate şi art. 453 alin. (1) lit. f) din acelaşi cod, în măsura în care decizia pronunţată de Curtea Constituţională, pe care se întemeiază cererea de revizuire, vizează un text a cărui neconstituţionalitate era deja verificată la data soluţionării cauzei, texte de lege aflate în vigoare.

Totodată, a constatat că instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat anterior prin declararea ca neconstituţionale a prevederilor legale în forma actuală (după modificarea prin art. II pct. 113 din O.U.G. nr. 18/2016 ca urmare a Deciziei nr. 126 din 03 martie 2016 a Curţii Constituţionale) invocate de apelantul - revizuent.

În ceea ce priveşte examenul legăturii cu cauza, Înalta Curte a apreciat că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care invocă excepţia şi înrâurirea pe care dispoziţia legală considerată neconstituţională o are în speţă, constatând că, în cauză, este îndeplinită şi cerinţa referitoare la existenţa legăturii cu soluţionarea cauzei, textele criticate prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate vizează cazurile de revizuire invocate, iar, ceea ce se solicită ca urmare a admiterii apelului, este admiterea cererii de revizuire, instanţa de judecată fiind chemată să verifice dacă faptele în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale care permit revizuirea hotărârii de condamnare.

În consecinţă, Înalta Curte a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de apelantul - revizuent A..

Împotriva acestei încheieri, apelantul revizuent A. a formulat recurs.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 21 mai 2024, fiind stabilit termen de judecată la data de 23 mai 2024, când, completul învestit cu soluţionarea cauzei având ca obiect recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 28 martie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2023 a acordat termen, în vederea soluţionării declaraţiei de abţinere formulată de către membrii completului.

Prin încheierea din data de 28 mai 2024 a fost admisă declaraţia de abţinere şi, în temeiul art. 64 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu referire la art. 109 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, dosarul a fost repartizat aleatoriu completului C10, fiind stabilit termen la data de 30 mai 2024.

Pentru termenul din data de 30 mai 2024 recurentul A. a înaintat la dosar o solicitare de retragere a cererii de recurs, deoarece excepţia de neconstituţionalitate invocată a fost admisă.

Examinând recursul formulat de recurentul A., în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, precum şi în raport cu conţinutul declaraţiei de retragere a recursului, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voinţă a acestuia, pentru următoarele considerente:

Retragerea unei căi de atac, în cauză, a recursului formulat împotriva încheierii din data de 28 martie 2024 a Înaltei Curţi, secţia Penală este un act de dispoziţie de natură a produce consecinţe asupra procedurii în care intervine.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, recursul reprezintă o cale de atac concepută distinct de legiuitor numai în privinţa hotărârilor judecătoreşti prin care se respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

În materia căilor de atac reglementate de actualul C. proc. pen., respectiv în cazul apelului, legiuitorul a prevăzut posibilitatea retragerii căii de atac.

Astfel, potrivit art. 415 alin. (1) din C. proc. pen., "până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special (...). Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel".

În lumina dispoziţiilor legale mai sus citate, Înalta Curte, văzând, pe de o parte, cererea formulată de recurentul A. prin care se arată că îşi retrage cererea de recurs, aceasta reprezentând manifestarea unilaterală de voinţă a părţii, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilităţii, astfel încât partea care a exercitat o cale de atac, fie ordinară, fie extraordinară, poate să şi-o retragă până la închiderea dezbaterilor, va lua act de retragerea recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 28 martie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (5) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul A., în cuantum de 340 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 28 martie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală.

Obligă recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul A., în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2024.