Challenge to Execution of Final Criminal Cost Order Rejected as Inadmissible; Dismissal Upheld

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 12 din 07 februarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de contestatorul A..

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat contestatorul A. la plata către stat a sumei de 100 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de apel a constatat că prin cererea din data de 21.09.2023, contestatorul A., în temeiul dispoziţiilor art. 598 C. proc. pen.. şi art. 712 alin. (2) C. proc. civ., a formulat contestaţie la executare împotriva soluţiei dispuse în dosarul nr. x/2023, prin decizia penală nr. 92 din 15.09.2023 a Curţii de Apel Suceava, "provenit din dosarul nr. x/2022".

În motivare, petentul A. a prezentat motive ample de fapt ce nu au putut clarifica obiectul cauzei, nefiind indicate temeiurile în drept ale cererii.

În esenţă, petentul A. a invocat, potrivit art. 280 - 282 C. proc. pen.. şi art. 174-179 C. proc. civ., nulitatea actelor efectuate şi a hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2023, precum şi a înscrisurilor înaintate în fals de către secretarul UAT Vorniceni, numitul B., care este martor. A susţinut că, împotriva sa au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti fără a fi ataşate probelor solicitate, că plângerile formulate nu au fost corect analizate, soluţiile dispuse fiind fără a avea la baza o corectă apreciere a probelor.

De asemenea, a precizat că prin actul de urmărire penală nr. 945/P/2015 din 15.01.2018 i s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, că doar în baza susţinerilor unui "grup infracţional organizat" i s-a întocmit un dosar penal în care a avut calitatea de inculpat, fără administrarea unui probatoriu. A invocat nulitatea tuturor înscrisurilor depuse la dosar şi a solicitat admiterea contestaţiei, aşa cum a fost formulată, anularea formelor de executare efectuate, respectiv a somaţiei de executare şi a adresei de înfiinţare a popririi ca fiind supusă nulităţii întrucât lipseşte comunicarea titlului executoriu şi semnarea şi parafarea adresei de comunicare iar, în baza art. 403 alin. (1) C. proc. civ., a solicitat suspendarea executării silite.

Pentru clarificarea obiectului cererii la termenul de 25.10.2023, instanţa a solicitat de la contestator relaţii în acest scop. Legal citat, petentul A. nu s-a prezentat în instanţă, însă a depus la dosar memorii prin care şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modalitatea de soluţionare a unor litigii civile referitoare la dreptul său de proprietate şi modalitatea de instrumentare a cauzelor penale iniţiate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de apel a constatat că prin decizia penală nr. 67 din data de 06.06.2023 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 4251 alin. (7) pct. (1) lit. a) C. proc. pen.., a fost respinsă contestaţia declarată de către contestatorul A. împotriva încheierii nr. 44 din data de 21.03.2023 pronunţată de judecătorii de cameră din cadrul Tribunalului Botoşani, în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibilă. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat contestatorul la plata către stat a sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din contestaţie.

De asemenea, prin decizia nr. 92 din 15.09.2023 a Curţii de Apel Suceava, pronunţată în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 67 din data de 06.06.2023 a Curţii de Apel Suceava pronunţată în dosarul nr. x/2022. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat contestatorul A. la plata către stat a sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

Curtea de apel a reţinut că, deşi contestatorul nu a invocat în mod expres un temei prevăzut de art. 598 C. proc. pen.., s-a constatat că nemulţumirea sa rezidă din faptul că a fost obligat la plata taxei de timbru judiciar în mod nejustificat în dosarul nr. x/2022, astfel fiind vorba despre temeiul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., - când se iveşte vreo nelămurire la hotărârea care se execută. Or, motivele invocate pe calea contestaţiei la executare nu pot pune în discuţie autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti atacate, întrucât contestaţia la executare nu are natura juridică a unei căi de atac.

Împotriva "dosarului fabricat x/2023 provenit din dosarul cauzei x/2022 şi a aşa zisei hotărâri nr. 92 pronunţate în camera de consiliu", a formulat cerere intitulată "contestaţie la executare" petentul A..

Din perspectiva normelor de procedură penală, orice nelămurire referitoare la executarea unei hotărâri penale poate fi examinată în procedura contestaţiei la executare, astfel cum este reglementată de dispoziţiile art. 598 şi urm. C. proc. pen.

Aşa cum rezultă din reglementarea C. proc. civ., legea face distincţie, atunci când este în discuţie un titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, între aspecte de fond (motive de fapt sau de drept) şi aspecte ce pun în discuţie exclusiv lămuriri cu privire la dispozitivul hotărârii ce se execută.

Astfel, pe de o parte, potrivit art. 443 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice, iar potrivit art. 711 alin. (2) C. proc. civ., dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.

În speţă, solicitările contestatorului, chiar dacă aparent vizează o nelămurire cu privire la hotărârea penală care se execută, se referă, în esenţă, la aspecte ce ţin de fondul cauzei, de modul de soluţionare a unor acţiuni penale şi civile, aspecte care au putut fi invocate şi analizate în cauzele în care acesta a avut calitatea de inculpat, atât în primă instanţă, cât şi în calea de atac ordinară exercitată de către acesta.

Pe de altă parte, printre altele se critică şi somaţia emisă ca urmare a punerii în executare a dispoziţiilor referitoare la cheltuielile de judecată.

Examinând cererea formulată, Curtea de apel a reţinut că prin decizia nr. 92/15.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, contestatorul a fost obligat să achite suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Or, cheltuielile de procedură datorate statului nu pot fi confundate nici cu despăgubirile civile, care includ cheltuielile judiciare făcute de părţi, şi nici cu amenda judiciară. Dispoziţiile C. proc. pen. prevăd posibilitatea formulării contestaţiei la executare împotriva dispoziţiilor civile, potrivit art. 600, şi amenzii judiciare, conform art. 601, iar dispoziţiile civile nu includ cheltuielile judiciare către stat, care izvorăsc din culpa procesuală a părţii, a cărei sesizare a fost respinsă. Ca atare, atâta timp cât legea procesual penală, care este de strictă reglementare, nu prevede posibilitatea contestării executării cheltuielilor de procedură către stat, contestaţiile la executare sunt inadmisibile, în cauză nefiind incidente niciunul dintre cazurile de contestaţie prevăzute la art. 598, 600 sau 601 C. proc. pen.

Mai mult decât atât, Curtea de apel a apreciat că motivele invocate de petentul A. nu se încadrează nici în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 598 alin. (1) C. proc. pen.., întrucât, aşa cum s-a arătat anterior fundamentul acordării cheltuielilor de judecată îl reprezintă culpa procesuală a părţii, iar nu un incident de executare ce ar necesita intervenţia organelor jurisdicţionale şi care să facă aplicabile aceste dispoziţii legale.

În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la sentinţa civilă pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Săveni, Curtea de apel a arătat că nu se poate reevalua situaţia de fapt reţinută într-o cauză civilă prin intermediul unei contestaţii la executare întemeiată pe dispoziţii procesual penale.

Împotriva sentinţei nr. 12 din 07 februarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, a formulat contestaţie petentul A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind repartizat aleatoriu pentru termenul de judecată din data de 30 aprilie 2024.

În memoriul transmis prin email la data de 24 aprilie 2024, contestatorul a solicitat a se pune în discuţie "gravele erori judecate prin sustragere şi distrugere de înscrisuri şi probe pronunţând hotărâri judecătoreşti prin neadministrare şi neaprecierea corectă şi legală a probelor ştiind că în cauză s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti fără a lua în calcul că în dosarul privind cauza de ameninţare la care a fost şi este supus atât el, cât şi membrii familiei sale, care pleacă la comanda comisiei locale de fond funciar a Primăriei Vorniceni şi directiva de la secretarul U.A.T. Vorniceni dispunând agentului constatator prin contractul de colaborare încheiat intre primărie şi politie IPJ Botoşani - Politia Săveni - Spr. 9 Vlăsineşti să nu efectueze vreun proces-verbal de constatare a infracţiunii de ameninţare urmărind cu rea intenţie sancţionarea contravenţională pe nedrept a sa şi familiei sale doar la afirmaţiile nefondate ale pârâţilor ce se aflau în proprietatea 1223 -1224 fără a deţine vreun drept legal de proprietate abuzând de terenul său încălcând astfel hotărârea judecătorească pentru care deja a şi fost pusă în aplicare şi să înainteze în mod ilegal cauza direct la Parchetul Suceava acolo unde el şi membrii familiei sale nu sunt arondaţi pentru a se efectua legătura între concesionarul păstrăvăriei de la Pojorâta acolo unde se pune sub influenţare viaţa sa privată şi familială pe toate bunurile mobile şi imobile urmărind cu rea intenţie ca pârâţii sa fie salvaţi prin grefierul judecătoriei Săveni şi fostul aprod al Parchetului şi Judecătoriei Săveni, actualmente funcţionar public în cadrul Primăriei Vorniceni, lucru concret pentru care şi judecătorul care a pronunţat hotărârea la plângerea contravenţională l-a sesizat." Contestatorul petent a mai arătat că "organele de poliţie întocmesc rapoarte şi referate false fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege prin materializarea unui proces-verbal de constatare la faţă locului, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege."

Înalta Curte, examinând contestaţia în raport de dispoziţiile legale incidente şi de motivele invocate, constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Contestaţia la executare nu reprezintă o cale de atac, ci o procedură jurisdicţională de rezolvare a situaţiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Pe această cale se pot invoca numai aspecte ce privesc exclusiv executarea hotărârilor definitive, nefiind posibil a se pune în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea şi nu se poate ajunge la modificarea hotărârii rămasă definitivă, instanţa fiind abilitată să verifice doar aspectele indicate de textul legal, şi nu modul de soluţionare a cauzei.

În speţă, contestatorul critică nulitatea actelor efectuate şi a hotărârilor pronunţate în anumite dosare, susţinând că au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti fără a fi ataşate probelor solicitate, că plângerile formulate nu au fost corect analizate, soluţiile dispuse fiind fără a avea la baza o corectă apreciere a probelor. În drept, petentul a invocat art. 598 C. proc. pen.. şi art. 712 alin. (2) C. proc. civ. De asemenea, a mai invocat dispoziţiile art. 82, art. 112 şi urm. C. proc. civ., art. 274 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii şi anularea adresei de înfiinţare a popririi ca fiind supusă nulităţii întrucât lipseşte comunicarea titlului executoriu şi semnarea şi parafarea adresei de comunicare.

Astfel cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, chiar dacă criticile contestatorului aparent vizează o nelămurire cu privire la hotărârea penală care se execută, se referă, în esenţă, la aspecte ce ţin de fondul cauzei, de modul de soluţionare a unor acţiuni penale şi civile, aspecte care au putut fi invocate şi analizate în cauzele în care acesta a avut calitatea de inculpat, atât în primă instanţă, cât şi în calea de atac ordinară exercitată de către acesta.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la somaţia emisă ca urmare a punerii în executare a dispoziţiilor referitoare la cheltuielile de judecată, la care a fost obligat prin decizia nr. 92/15.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2023, se constată că instanţa de judecată are libertatea ca, în aplicarea dispoziţiilor art. 272-276 C. proc. pen.., să aprecieze cu privire la întinderea lor şi la modul în care ele se impun a fi suportate de către părţile procesului penal. Pe calea contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. nu se poate modifica ori desfiinţa hotărârea judecătorească definitivă, acest caz referindu-se doar la nelămuriri ivite cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale, cauzate, în cele mai multe situaţii, de redactarea greşită a dispozitivului hotărârii sau împiedicări la executare care trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea hotărârii.

Drept urmare, împrejurările invocate de contestator vizează legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, intrate în puterea lucrului judecat, aspecte ce nu se încadrează în motivul de contestaţie prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. şi nici în vreunul din celelalte cazuri de contestaţie la executare expres şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de petentul A. împotriva sentinţei nr. 12 din 07 februarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de petentul A. împotriva sentinţei nr. 12 din 07 februarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 aprilie 2024.