Negative jurisdiction conflict resolved: Dâmbovița Tribunal competent to hear request to resume preliminary chamber procedure; case file remitted.

Şedinţa publică din data de 06 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Dâmboviţa şi Curtea de Apel Ploieşti, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 77 din 22 martie 2024 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia penală, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dâmboviţa invocată de instanţă din oficiu privind soluţionarea cererii formulată de către inculpaţii A. şi B., în temeiul art. 3861 C. proc. pen., vizând constatarea nulităţii procedurii de camera preliminară şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că prin încheierea din 14.01.2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dâmboviţa, în dosarul nr. x/2020, în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen., au fost respinse cererile şi excepţiile privind legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. x/2019 al Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov formulate de către inculpaţii B., A. şi C..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală de către organele de urmărire penală, şi s-a dispus începerea judecăţii privind pe inculpaţii:

- B., trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. punere la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local pentru consumul ilicit de droguri prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000; desfăşurare de operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc fără drept prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; trafic de droguri de mare risc fără drept prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 (pedepsită cu închisoare de la 5-12 ani şi interzicerea unor drepturi) şi introducere în ţară de droguri de mare risc, fără drept prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen. trafic de produse sau substanţe toxice, prevăzută de art. 359 alin. (1) din C. pen. efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 194/2011, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

- A., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. desfăşurare de operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc fără drept prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; trafic de produse sau substanţe toxice prev. de art. 359 alin. (1) din C. pen. efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive prev. de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 194/2011, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

- C., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: desfăşurare de operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc fără drept prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. (pedepsită cu închisoare de la 1-5 ani şi interzicerea unor drepturi) şi complicitate la introducere în ţară de droguri de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 194/2011, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au formulat contestaţii inculpaţii B., A., C..

Prin încheierea din 24.10.2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti - Completul de 2 judecători de cameră preliminară, au fost admise, în parte, contestaţiile formulate de inculpaţii B., A. şi C. împotriva încheierii din 14.01.2022 pronunţată de Judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Dâmboviţa, în dosarul nr. x/2020, a fost desfiinţată încheierea contestată şi, în rejudecare, au fost excluse din ansamblul probelor administrate în cursul urmării penale, a procesului-verbal de redare a convorbirilor interceptate din data de 22.01.2020, cu privire la convorbirile efectuate în data de 14.12.2019, orele 20:16, precum şi a părţii de pe suportul magnetic pe care sunt stocate aceste convorbiri.

În baza Deciziei nr. 22/2018 a Curţii Constituţionale, s-a dispus înlăturarea fizică a probelor excluse, precum şi înlăturarea menţiunilor din rechizitoriu referitoare la probele excluse.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale încheierii contestate.

Ulterior, în faţa Tribunalului Dâmboviţa, inculpaţii A. şi B., prin apărător ales, au formulat în temeiul dispoziţiilor art. 3861 C. proc. pen. cerere de reluare a procedurii de camera preliminară, apreciind că încheierea din data de 24.10.2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti este nulă absolut, fiind dispusă cu nerespectarea dispoziţiilor art. 345 alin. (3) C. proc. pen. şi în lipsa comunicării de către procuror dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, în condiţiile în care completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul instanţei de control judiciar au exclus din ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale procesul-verbal de redare a convorbirilor interceptate din data de 22.01.2020, cu privire la convorbirile efectuate la data de 14.12.20219, orele 20:16, precum şi parte de pe suportul magnetic pe care sunt stocate aceste convorbiri.

Analizând solicitarea formulată, Tribunalul Dâmboviţa raportat la obiectul cerererii care vizează constatarea nulităţii absolute a încheierii din data de 24 octombrie 2023 pronunţată de către completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2020, ca instanţă de control judiciar, a apreciat că nu este competent material să soluţioneze o astfel de cerere.

Prin urmare, dosarul a fost înaintat spre soluţionare Curţii de Apel Ploieşti, unde a fost înregistrat sub acelaşi număr de dosar.

Prin încheierea penală nr. 63 din 20 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Ploieşti invocată de instanţă din oficiu.

Ca urmare, a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii formulate de inculpaţii A. şi B., în baza art. 3861 C. proc. pen., în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.

În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Dâmboviţa şi Curtea de Apel Ploieşti astfel că, în baza art. 51 alin. (2). raportat la art. 40 alin. (4) C. proc. pen. s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Ploieşti a reţinut pe de o parte că, procedura de cameră preliminară a fost finalizată, cauza aflându-se în faza de judecată, iar, pe de altă parte că infracţiunile sub aspectul săvârşirii cărora sunt cercetaţi inculpaţii nu atrag competenţa materială a Curţii de Apel Ploieşti, motiv pentru care, s-a apreciat că solicitarea formulată de inculpaţi, întemeiată pe dispoziţiile art. 3861 C. proc. pen., este de competenţa tribunalului.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Tribunalul Dâmboviţa este competent să soluţioneze cererea de reluare a procedurii de cameră preliminară, formulată de inculpaţii A. şi B., în temeiul art. 3861 C. proc. pen., motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 3861 C. proc. pen., dacă în cursul judecăţii se constată nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară, instanţa, prin încheiere, desfiinţează actul prin care s-a dispus începerea judecăţii şi stabileşte limitele în care procedura va fi reluată, încheierea fiind supusă contestaţiei în condiţiile art. 4251 C. proc. pen.

Această reglementare se regăseşte în C. proc. pen. în Capitolul II cu denumirea marginală "Judecata în primă instanţă", iar, încheierea prin care instanţa se pronunţă cu privire la nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară este supusă contestaţiei în condiţiile art. 4251 C. proc. pen.

În speţă, se observă că procedura de cameră preliminară a fost finalizată prin încheierea din 14.01.202 pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dâmboviţa, astfel cum a fost modificată prin încheierea din 24.10.2023 pronunţată de completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2020, cauza aflându-se, aşadar, în etapa cercetării judecătoreşti în primă instanţă.

Ca urmare, având în vedere că, în cauză, a fost finalizată procedura de cameră preliminară şi s-a dispus începerea judecăţii, instanţa competentă să soluţioneze cererea inculpaţilor privind reluarea procedurii de cameră preliminară revine instanţei de fond, învestită cu soluţionarea cauzei, respectiv Tribunalului Dâmboviţa.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă să soluţioneze cererea inculpaţilor A. şi B. privind reluarea procedurii de cameră preliminară este Tribunalul Dâmboviţa, instanţă căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii C., A. şi B., în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 iunie 2024.