European Arrest Warrant for aggravated theft: appeal dismissed, execution of surrender order upheld

Şedinţa publică din data de 20 martie 2024

Asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 67/PI/12.03.2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia Penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Raională A., în dosarul cu referinţă nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secţia Organizaţii Criminale a secţiei de Prospecţiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Naţional de Investigaţii din cadrul Poliţiei pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, admis şi contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B. şi s-a dispus predarea acestuia către organele judiciare din Ungaria.

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimţit la predarea sa organelor judiciare din Ungaria şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii.

În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate B., cetăţean român , pe o durată de 30 (treizeci) zile, începând cu data de 12.03.2024, până la data de 10.04.2024, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută pe o durată de 24 de ore la data de 11.03.2024, ora 17:30 şi până la data de 12.03.2024, ora 17:30.

În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, s-a dispus respectarea condiţiei ca în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală şi de minori a reţinut că, analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei, se constată că în dosarul cu referinţă nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secţia Organizaţii Criminale a secţiei de Prospecţiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Naţional de Investigaţii din cadrul Poliţiei pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, admis şi contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B., persoana urmărită internaţional este solicitată de autorităţile judiciare din Ungaria, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii mai multor infracţiuni de furt, conform C. pen. din Ungaria, respectiv furt în valoare mai mare, cu caracter de îndeletnicire şi furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracţionale).

În fapt, s-a reţinut că persoana solicitată B. poate fi suspectat în mod întemeiat de faptul că, împreună cu complicii săi C., D. şi E., căutând obţinerea unui câştig regulat, la 10.01.2020, orele 19:19, cu un trailer de culoare albă cu număr de înmatriculare ce nu a putut fi recunoscut, au intrat la punctul de lucru din Germania de la adresa Societăţii F. şi de acolo au furat un trailer, care urma să fie transportat şi era încărcat cu marfă. În trailer au fost, printre altele, condimente şi diferite produse lactate, respectiv alte produse de industrie alimentară, materiale de bază de la părţile vătămate producătorii G., H., I., J., K., L., Organic V, M., în valorile specificate mai sus.

Astfel, s-a reţinut că prin acţiunea sa, persoana solicitată B. şi complicii săi au produs următoarele prejudicii:

- Părţii vătămate G., 3485,46 Euro (1.163.585 HUF);

- Părţii vătămate H. - und N. - 493,98 Euro (164.910 HUF);

- Părţii vătămate I. - 17.347,8 Euro (5.791.389 HUF);

- Părţii vătămate J. 18.809,5 Euro (6.279.363 HUF);

- Părţii vătămate K. - 1257,29 Euro (419.733 HUF);

- Părţii vătămate L. KG.20.018,13 Euro (682.852 HUF);

- Părţii vătămate Organic Veggie food GmbH - 629,72 Euro (210.225 HUF);

- Părţii vătămate M. - 306,5 Euro (102.321 HUF).

Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat în niciunul dintre cazuri.

S-a mai reţinut, de asemenea, că, cu ocazia comiterii infracţiunii B. şi complicii săi au furat trailerul încărcat cu marfă, semiremorca frigorifică marca x cu numărul de înmatriculare x aflată în proprietatea părţii vătămate societatea O., care ulterior a fost găsită într-o parcare a unei autostrăzi germane. La data comiterii, valoarea semiremorcii a fost de 50.000 euro, prin furtul acesteia producându-se un prejudiciu de 16.692.000 HUF. Prejudiciul cauzat prin furt s-a recuperat în întregime prin sechestrarea semiremorcii.

Aceste produse au fost valorificate mai de parte de B. şi complicii săi, către persoane parţial necunoscute. O parte a condimentelor şi a altor produse de industrie alimentară au fost depozitate în depozitul firmei P. de la adresa A., Q. tere 2/A, care a fost închiriată în acest scop de D., după care au căutat cumpărători printre cunoştinţele lor.

La 14 mai 2020 şi 15 mai 2020, partea încă existentă a condimentelor obţinute în urma comiterii infracţiunii, a fost predată spre valorificare numitului R., domiciliat în localitatea Gyal.

Prima instanţă a reţinut că faptele pentru care este urmărită penal persoana solicitată B., reprezintă infracţiunile de furt, conform C. pen. din Ungaria, respectiv furt în valoare importantă, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracţionale), furt în valoare mai mare cu caracter de îndeletnicire şi furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracţionale), iar durata maximă a pedepsei prevăzută de legea din Ungaria care poate fi pronunţată pentru faptele cu privire la care se solicită predarea este de până la 8 ani închisoare.

Verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, curtea de apel a constatat că nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, o parte din faptele pentru care se solicită predarea făcând parte din enumerarea expresă prevăzută de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, pentru care nu mai este necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări - furt calificat pentru care este solicitată persoana urmărită este pedepsită şi de legea penală română, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este împlinit.

De asemenea, mandatul european de arestare cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, iar o traducere deficitară a normei juridice care incriminează una dintre infracţiunile reţinute în sarcina persoanei solicitate nu echivalează cu neîndeplinirea condiţiilor de formă a mandatului european de arestare, cu atât mai mult cu cât condiţia dublei incriminări este verificată prin raportare la situaţia de fapt descrisă în mandat, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora pentru alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1), respectiv cele prevăzute expres pentru care nu mai este necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări predarea este subordonată condiţiei ca faptele care motivează emiterea mandatului european de arestare să constituie infracţiune potrivit legii române, independent de elementele constitutive sau de încadrarea juridică a acesteia.

În ceea ce priveşte susţinerile persoanei solicitate cu privire la nevinovăţia sa, precum şi faptul că prezentul dosar de urmărire penală ar fi creat din motive pur politice, fiind o persecuţie a sa, s-a reţinut că acestea nu pot face obiectul unei analize în procedura executării unui mandat european de arestare, putând fi suspuse atenţiei organelor judiciare maghiare.

II. Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie, în termen legal, persoana solicitată B., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 18.03.2024, sub nr. x/2024, şi repartizată aleatoriu, cu termen de judecată la data de 20.03.2024.

Persoana solicitată nu a motivat în scris contestaţia formulată. Prin concluziile orale formulate cu ocazia dezbaterilor, persoana solicitată, prin avocat, a solicitat, în esenţă, să se constate că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea hotărârii şi transferarea persoanei solicitate către statul emitent al mandatului european de arestare, conform art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, în sensul existenţei unui motiv de refuz opţional pentru predare.

A susţinut că acesta este cetăţean român, nu doreşte predarea către autorităţile din Ungaria, are un domiciliu stabil în România, reşedinţa acestuia este mai mare de 5 ani pe teritoriul României şi nu are antecedente penale.

III. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată B., cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte constată contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei alte măsuri privative de libertate.

Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsă sau o măsură de siguranţă privative de libertate a căror durată maximă este de cel puţin douăsprezece luni sau, atunci când s-a dispus o condamnare la o pedeapsă sau s-a pronunţat o măsură de siguranţă, pentru condamnări pronunţate cu o durată de cel puţin patru luni.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că autorităţile judiciare din Ungaria au solicitat punerea în executare a unui mandat european de arestare emis de către Judecătoria Raională A., în dosarul cu referinţă nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secţia Organizaţii Criminale a secţiei de Prospecţiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Naţional de Investigaţii din cadrul Poliţiei pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, admis şi contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B..

Persoana solicitată este urmărită penal de către autorităţile judiciare maghiare în vederea efectuării urmăririi penale pentru comiterea infracţiunilor de furt, conform C. pen. din Ungaria, respectiv furt în valoare importantă, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracţionale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (5) lit. b) C. pen. maghiar, furt în valoare mai mare cu caracter de îndeletnicire, prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (4) lit. b) C. pen. maghiar şi furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracţionale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (3) lit. b) subpunctul ba) C. pen. maghiar, iar durata maximă a pedepsei prevăzută de legea din Ungaria care poate fi pronunţată pentru faptele cu privire la care se solicită predarea este de până la 8 ani închisoare.

Rolul instanţei de judecată în procedura pendinte, astfel cum rezultă din economia dispoziţiilor art. 85 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, este limitat la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă, fără a analiza temeinicia acuzaţiilor aduse persoanei solicitate, acesta fiind rolul autorităţii solicitante.

Procedând la analizarea condiţiilor anterior menţionate, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite.

Astfel, în cauză, mandatul european de arestare are conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 şi nu există niciun motiv, obligatoriu sau opţional, de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.

În mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare din Ungaria sunt indicate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax, precum şi adresa de e-mail ale autorităţii judiciare emitente, hotărârea în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare (mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secţia Organizaţii Criminale a secţiei de Prospecţiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Naţional de Investigaţii din cadrul Poliţiei pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, admis şi contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024), natura şi încadrarea juridică a infracţiunilor, ţinându-se seama de prevederile art. 97 din Legea nr. 302/2004, descrierea pe scurt a situaţiei de fapt, pedepsele prevăzute de legea statului emitent pentru infracţiunile săvârşite. Mandatul european de arestare a fost emis conform anexei 1 din legea sus-menţionată.

De asemenea, mandatul european de arestare a fost transmis în limba maghiară şi tradus în limba română.

În aceeaşi ordine de idei, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite şi exigenţele cerute de art. 89 din legea privind cooperarea judiciară în materie penală.

Astfel, persoana solicitată se află pe teritoriul României (stat membru al Uniunii Europene), mandatul de arestare preventivă este valabil, nu a intervenit, potrivit legii române, prescripţia răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau graţierea, atunci când arestarea şi predarea se solicită în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecăţii, iar pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracţiunile săvârşite este mai mare de 2 ani.

Raportat la infracţiunile presupus a fi săvârşite de persoana solicitată, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că acestea sunt supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Infracţiunile pentru care B. este cercetat de către autorităţile judiciare maghiare au corespondent şi în legislaţia penală română, acestea putând constitui infracţiunile de furt calificat.

De asemenea, corect s-a făcut şi aplicarea art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale sau a judecăţii, a unui cetăţean român sau a unei persoane care trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani se face sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

Verificând incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curtea constată că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz al executării acestuia.

Cu privire la procedura desfăşurată în faţa Curţii de Apel Timişoara, Înalta Curte reţine că persoanei solicitate i-a fost comunicat mandatul european de arestare, astfel cum rezultă din declaraţia persoanei solicitate dată în faţa procurorului, aflată la dosarul parchetului. Persoana solicitată a fost chestionată cu privire la posibilitatea predării către autorităţile judiciare străine, aceasta nefiind de acord cu predarea. A mai precizat că nu renunţă la regula specialităţii. De asemenea, persoana solicitată a fost audiată cu privire la motivele obligatorii sau opţionale de refuz şi nu a avut obiecţiuni privind identitatea. I s-au adus la cunoştinţă drepturile şi învinuirile, dar şi efectele regulii specialităţii.

Chiar dacă persoana solicitată nu a consimţit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, Înalta Curte reţine că, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă, limitându-se la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea.

Din această perspectivă, Înalta Curte, reţine că au fost respectate exigenţele dispoziţiilor art. 104 din Legea nr. 302/2004.

Concluzionând, se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Raională A., în dosarul cu referinţă nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secţia Organizaţii Criminale a secţiei de Prospecţiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Naţional de Investigaţii din cadrul Poliţiei pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, admis şi contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B. în vederea efectuării procedurilor penale în curs, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt în valoare importantă, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracţionale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (5) lit. b) C. pen. maghiar, furt în valoare mai mare cu caracter de îndeletnicire, prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (4) lit. b) C. pen. maghiar şi furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracţionale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (3) lit. b) subpunctul ba) C. pen. maghiar.

Referitor la critica persoanei solicitate vizând faptul că nu este îndeplinită condiţia prevăzută art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, în sensul existenţei unui motiv de refuz opţional pentru predare, constând în opoziţia persoanei solicitate la predare, Înalta Curte o apreciază nefondată.

Potrivit art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent.

Astfel, din analiza textului de lege, se constată că o argumentele persoanei solicitate pot fi incidente doar în situaţia în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Or, în cauza de faţă, mandatul european de arestare a fost emis în scopul efectuării urmăririi penale şi nu pentru executarea unei pedepse cu închisoarea.

În ceea ce priveşte afirmaţiile persoanei solicitate, în sensul că mandatul european de arestare a fost emis pe criterii politice sau că drepturile şi libertăţile sale fundamentale vor fi încălcate în statul emitent, Înalta Curte constată acestea sunt simple supoziţii fără suport probator, persoana solicitată neaducând dovezi în sensul celor susţinute.

Nefondat este şi motivul invocat de contestator la momentul acordării ultimului cuvânt, referitor la faptul că în mandatul european de arestare unul dintre prenumele sale este menţionat "S." şi nu "B.", astfel cum este corect.

Din acest punct de vedere, Înalta Curte constată că acest aspect nu influenţează punerea în executare a mandatului european de arestare în condiţiile în care toate celelalte date de stare civilă ale persoanei solicitate au fost menţionate în mod corect, iar, cel mai important, persoana solicitată nu a formulat obiecţiuni privind identitatea.

Nici faptul că persoanei solicitate i-a fost înmânat mandatul de arestare după aproximativ 14 zile nu este de natură să atragă nelegalitatea încheierii atacate, neconstituind motiv de refuz pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.

În ceea ce priveşte solicitarea persoanei solicitate privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, Înalta Curte reţine că cererea nu poate fi primită. Astfel, ca predarea persoanei solicitate să se realizeze prin intermediul autorităţilor celor două state, este necesară privarea de libertate a persoanei solicitate, în caz contrar procedura ar fi lipsită de eficienţă.

Pe de altă parte, cu ocazia pronunţării asupra executării mandatului european de arestare, Înalta Curte a ţinut seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, astfel cum cer dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Pentru considerentele enunţate anterior, constatând că hotărârea atacată este temeinică şi legală, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 111 din Legea nr. 302/2004, va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinţei penale nr. 67/PI/12.03.2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia Penală, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinţei penale nr. 67/PI/12.03.2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia Penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 1.098 de RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2024.